Mă doare focul de aprilie ca un ghimpe de fier,
mă doare când cade neutronul din cer,
mă doare să mai obosesc să mai sper,
mă doare înecul în oceanele de aer...
...mă doare tragicul efemer!
Pocnesc atriile inimilor ascunse în picioarele
oamenilor,
în drumul lor grăbit le pierd imediat,
le lasă sângerânde pe trotuare
și au impresia că au uitat ceva, undeva,
dar nu își dau seama ce
Tu
acum
exiști în zări roz
pe pajiști verzi smaraldice.
Nu exiști încă ?
Atunci
urmeaza să exiști. Și să adulezi
aerul pe care îl expir eu
în urechea ta.
Fiori fierbinți…
tu îi simți
Întrezăresc prin vis
armoniile cu care tu m-ai obișnuit.
Mai ții minte
cum zburau avioanele pictate în roz ?
Zgâriasem spoiala trandafirie
cu unghiile mele de talc.
Uite de aia am
Mi s-a rupt palma de-a latul
bara de fier spoită în praful de cretă
frige. Mi-a rămas
un crater rozaceu
piroclastic- în palma albă de egretă.
O să umplu craterul și-o să fac
un lac
Am spus nu și am spus da
pe când tu făceai cafele de nisip și lut.
Am spus că îmi iese melanina prin pori
vechi de douăzeci de ani,
tu te sforțai să recompui frecvențele pianistice...
Am spus
Voiculeo!
după un calcul matematic simplu chiar și pentru
o minte încuiată de umanist ca a mea,
am ajuns la incredibila afirmație
că se fac pe muchie de cuțit 2 ani, 3 luni și 14 zile
în care
Universul
e o constantă variabilă:
pământul,
luna,
marea-
totul a devenit istorie.
Pământul
e stihie
Luna e făcută
din gheața albă ce picură
din frigidere
Marea-
formă mascată a
Astăzi voi desena:
spărturi albe de cheratină,
flori uscate de trandafir galben,
pixuri inventate în America anilor \'30,
muze inspirative stănesciene,
și inimi kitschoase de Sfântul
Norii-
îi topești pe hârtie tipografică
Soarele-
îl așezi în smaraldul din gheizer
Cometa-
se lichefiază în limbi de lac.
Strălucesc pietrele din râul vieții.
Cristalele-
aleargă pe câmpul
Mi-am săpat cratere de piele înălbită
de căldură, în buze,
mi-am fiert sângele rece
la treizeci de grade Celsius. La ce bun?
La nimic, dar la toate.
din mormanul de oase de pește
iese o spadă
Sunt o fire hipersensibilă
îmi place
să mă lamentez
lamentabil
în tonalități fine
de lamento.
Citesc file albe,
mănânc ramuri plouate
de copaci.
Găsesc muza în coșulețul
ce se bălăbăne la
Învins trist de crivățul serii…
mirosind a copil și arzând din ochi,
pășind pe particule pulverizate de fum,
scriindu-și universul pe buze…
…era El.
Învins trist la bordul unui vis
Hai să galopăm tandru
pe întinsul Ideii.
Eu-
îmi picur sângele într-o fosă simplă-
-de diamant.
Fosa
ți-o așez pe buze
simți
pâlpâirea vieții
gustul dulce al sevei.
Galopăm tandru
pe
Când văd creierul mergând pe roți duble,
mă umplu instantaneu cu suc de grefe roșii;
percep dulce- amărui.
Alteori culeg laptele cu cacao
tocmai din străfund de măgură;
percep alb-
Iubite
îmi intră buzele în conuri de umbră
scapără sinapsele buclucașe
pe nările mele înfundate,
încât îmi e teamă perversă
să le mai tratez cu Vibrocil.
Iubite
atârn de o bară de fier
și
HD