Chemare în noapte

un gînd rebel mă-ncearcă tot mai tare să nu mai dorm și să pornesc prin noapte cu o țigară între buzele amare și în auz cu ale tale șoapte… și ceasul trage zorii mai aproape și patul nu mă cheamă să-l încerc doar libertatea dorului de ducă și bucuria de-a ieși din cerc!... nu mă mai tem de nici un fel de ape și nici de lacrimi nu voi să mă tem știu ploile atâtor anotimpuri știu dragostea în urma lor s-o chem de-aceea noaptea asta-nmiresmată ca o țigară verde de Salem vreau s-o fumez pînă la filtru toată! cine mai știe mâine cum va fi și dimineața ce-mi poate aduce?... în noaptea asta cobor de pe cruce!...