Goea Maria Daniela

dragi prieteni, prezența voastră în ring :), adică în această pagină, este pentru mine o bucurie. vă mulțumesc tuturor și fiecăruia în parte pentru lectură și pentru replici. vă mai aștept cu plăcere.
și cum Crăciunul bate la ușă, vă adresez, cu drag, un gând bun și urările mele de sănătate, prosperitate și inspirație!
stimați cititori, confrați și redactori ai saitului care, cu generozitate, ne găzduiește în paginile sale, vă urez tuturor, cu prietenie,
La Mulți Ani!

prieteni dragi,
vă mulțumesc pentru atenție și pentru replici!
remarcile voastre sunt interesante.
epigrama se dorește a fi imaginea în oglindă a celebrului "Să trăiți bine!" și cum "Să o sfârșiți bine!" sau "Să muriți bine!" au, ambele, un ritm imposibil - pentru epigramă - am găsit formula "Sfârșiți-o bine!"
Eugen, eram convinsă că cineva va critica lungimea titlului și nu m-am înșelat, iată! :) poate îl voi mai "pieptăna" puțin.
vă mulțumesc din nou, sunteți super-extra-simpatici, prieteni!
toate cele bune vă doresc, tuturor!

prieteni dragi,
vă mulțumesc tuturor pentru atenție și pentru replici!
cer iertare pentru răspunsul întârziat, dar ale vieții ingrate valuri...
după cum observ, solidaritatea masculină se manifestă din plin: nicunul nu o încondeiați pe fâșneață, ci doar o instruiți pe autoare cum să devină și ea una... :)
precizez: a nu se confunda eul liric cu persoana fizică - eu nu lucrez în fabrică și nici nu am câștigat într-o viață cât o fâșneață într-o noapte. ci mult mai puțin, desigur... :)

pentru a împăca și capra și varza, iată ce voi face:

Cum îmi propuneți, toți, doar blaturi,
Mă... mut la fabrica de paturi!

și cum este vremea Sărbătorilor, vă doresc tuturor, prieteni, un decembrie de basm!

*
dear Mitru, nu am vrut să acuz de nimic ciobanii, îmi sunt chiar dragi, ca și (mai cu seamă) oițele pe care le păstoresc de mii de ani...

*
Poți diamant să-mi ceri și mie,
Că pentru mine-i fix nimica,
Mai am acasă o cutie.
Din cele care taie sticla.
(Florian)

Cum debitezi, azi, răutăți,
Te-aș face, Florian, bucăți!
:)

*
ochiul vigilent al lui Tataia a și sesizat o mică hibă, se mai întâmplă, chiar și eu rimasem inițial "omul cu telefonul". mulțumim pentru atenția acordată, Tataia!

*
Atropa și Petrișor, cine se tachinează...
întotdeauna am bănuit că Pierre mai are o iubire secretă (pe care o știe toată lumea) in afară de mine... se pare că am identificat-o cu această ocazie. le doresc celor doi porumbei cât mai multe dueluri epigramatice la fel de delicioase.
p.s. cheri, pun eu mâna pe tine și te jumulesc de pană cu prima ocazie, cocoșelule galic (de Lyon)!
:)

*
Cum viața ta de-un fir atârnă,
În replici vrute și nevrute
Oferă toți, să te ajute,
Dar nimeni n-a sărit cu-o... bârnă!
(Gigi)

Ca bun prieten, ajutor
Îmi dă, Gigel, să mă... omor.

ferește-mă, Doamne, de amici ca Gigi!
de ce Gigi, de ce, de ce?! :)

*
Silw, chiar m-ai făcut curioasă, care sunt lipsurile respective?

*
Stelian, nu am înțeles sensul întrebării, despre asemănare...?

dragi prieteni, vă mulțumesc tuturor pentru popasul în această pagină și vă mai aștept cu plăcere.
cer scuze pentru întârzierea răspunsurilor.
numai bine vă doresc, tuturor!

Atât e de adevărat
Ce-mi spui, încât e prima oară
Când stau tăcut și încurcat,
Misterioasă profesoară.
(Eugen)

dacă am reușit să-l reduc la tăcere (și să-l mai și încurc!) pe un șfichiuitor de talia lui Eugen Sfichi, pot considera că nu am făcut atâta vreme scârța-scârța pe hârtie (mă rog, monitor) degeaba! :)
cu alte cuvinte, pot să dorm liniștită...
mersi, Eugen, poate voi avea ocazia vreodată să îți detaliez cum am ajuns la concluzia respectivă, genial de simplă și de adevărată (este o istorie interesantă și oarecum exotică).

cât despre "misterioasa profesoară":

Aș vrea să spun doar atâtica,
V-am arătat, la toți... pisica!
;)

mersi, Eugen, cu bine, tuturor!

Un gând bizar m-a încercat,
Florine, și - cu o peniță -
Voi scrijeli că dormi în pat
(Chiar tu ai zis) cu-o... musculiță!
:)

Împielițatul de bărbat
(Precum e șarpele de piei)
E jupuit, aci,-n Regat,
Fără-ncetare, de femei.

"jupuit", pentru a fi în acord cu tema (deși mergea și jumulit, firește) :)

Acuma-mi dau, în fine, seama,
(Și ăsta este adevărul):
Citindu-ți ție epigrama,
Mi s-a albit pe dată părul!
(Laurone)

Să nu le iei drept răutăți
Sau că ți-aș aplica răspărul:
Catrenu-ți are calități
De peroxid: ți-albește părul.
(Tataia)

A devenit, Ghițel, bălan
(Deși, în veci, el n-o s-o spună),
De-o viață încercând, în van,
Să scrie-o epigramă bună...

Laurențiu, eu cred că, la Anton Pann, "a lăcui" are sensul de "a locui", nu crezi?
vă salut cu drag, Tataia!
ambilor colegi academicieni, mulțumiri pentru popas și replici!
cu bine, dragi prieteni!

mulțumesc pentru interesul arătat, Silw și Vio!
am prelucrat observațiile și propunerile pe care, cu generozitate, mi le-ați adresat, și am mai modificat un pic punctuația epigramei.

Dana e-un subiect mai delicat,
Petrișor e bun de... predicat,
Dintre ei, eu nu mă mai las dus,
Chiar de sunt ca virgula... în plus!
(Vio)

Între Petrișor și mine
(Vreau să strig în gura mare),
Nu ești virgulă, știi bine,
Ci... un semn de întrebare.
:)
tu nu ești niciodată în plus, Viorele, din contră... ;)

mulțumesc, again, Silw!

la bună revedere, prieteni!

Viorel, înțeleg că (și tu) vrei să distrugi o mare iubire (să-i spunem literară, de hatârul unora mai puritani), dar așa ceva este imposibil, te asigur. Romeo și Julieta au fost niște bieți amatori în materie de iubire, în comparație cu Petrișor și Dana...
revenind la pârdalnica de virgulă, te asigur, Viorel, că eu, chiar dacă am un ton mai glumeț, acord importanță discuției. recunosc că sunt o persoană care pune mai degrabă mai multe semne de punctuație, decât mai puține. ai dreptate, între subiect și predicat este virgulă, dar subiectul "eu" are un statut mai aparte - este un subiect permutat din locul lui firesc, și pe care, în plus, vreau și să îl evidențiez prin intonația vocii. este o situație de gramatică și sintaxă mai complexă, categoric. voi lua la puricat virgulele din această epigramă, și voi vedea la care din ele pot renunța.
chiar mă bucură interesul tău, Vio, pentru că sunt conștientă că erori se pot produce oricând. voi reflecta în această noapte la fatidica virgulă :). îți mulțumesc pentru că ai acordat atâta atenție unei biete epigramiste celebre pe întreg mapamondul! :)

Petrișor, am încredere deplină în... ritmul tău amețitor, stai liniștit! ;)
(vezi cum vor toți să ne despartă, cheri?)

prietene Mitru, nu sunt ei mai nebuni decât mine, fii pe pace! altfel, de unde aș tot scoate catrenele acestea memorabile, dacă nu dintr-o minte genială (adică anormală) :)?

vă mulțumesc, noapte bună, pe mâine, dragi prieteni!

Oferi ce n-ai, mimoză mică,
Doar viața ta (o știe-oricine)
I-ai dat-o muzului Petrică!
Și ce folos... tot nu scrii bine ;)
(Vio)

I-am dat și viața și iubirea,
Dar nu regret și nu mă doare,
Căci îmi rămâne amintirea
Atâtor replici legendare...

(ți-a plăcut, cheri, cum am adus-o din condei?)

și zi așa, Viorele, nu scriu bine, da?

Îți zic, dacă mă-ntrebi pe mine,
Că nu mai este cum a fost:
Eu scriu din ce în ce mai bine,
Tu vezi din ce în ce mai prost...

(a propos de ochelarii cei uriași) :)

referitor la virgulă - am încadrat între virgule cuvântul al cărui loc firesc, în propoziție, l-am deplasat. oricum, voi studia problema și voi lua o decizie.
mulțumesc pentru vizită, replică și opinie, Vio!

*
Un vampir îți cere mâna...
Ca să-ți pună un garou,
Zice-apoi privindu-ți vâna:
-AșaDAR, așa cadou.
(Eugen)

Din vena mea cea subțirică
De bea, vampirul fistichiu
Mai mult ca sigur o să zică:
- De mâine-ncep și eu să scriu!

*
Mi-a fost, mărturisesc, usor
Să simt cum inima-mi vibrează:
M-am îngrozit îngrozitor
Citind catrenul tău... de groază.
(Pierre, fosta mea iubire literară)

Doar lacrimi grele mi-au rămas,
Căci m-ai iubit, și-acum trădezi -
Mă duc pe drumul meu, te las,
Dar tu nu vezi, dar tu nu vezi...

de ce Pierre, de ce, de ce?!

*
Ce ai cu vâna fetei, frate...
Bampirule! Reclami putere?!
Degeaba! N-o s-o dai pe spate!
Talentu-i curge prin... artere!
(Gigi)

Talentu-mi se revarsă furtunos
Prin vene, capilare și arteră,
În timp ce-n epigramă, ne'ndoios,
Deschid o nouă, epocală eră!

ești mult prea (puțin) generos cu mine, Gigi! nu sunt altceva decât o biată pată de cerneală care se hăhăie... :)

*
Sunt pajul ei și știi prea bine
Că o apăr, fără mine
Mulți vampiri teribiliști
Ajungeau epigramiști.
(Eugen)

cum postul de paj la curtea reginei Daniela este momentan vacant, prin trădarea lui Pierre, accept cu imperială condescendență propunerea ta, Eugen, de a mă seconda... ;)
iartă-mă, Petrișor, că (nu) știu ce fac!

dacă vă spun că sunteți minunați, mă va ironiza Petrișor (cum deja a făcut-o), așa că vă voi spune (de Halloween): sunteți îngrozitor de grozavi, dragi prieteni!
vă mulțumesc tuturor și fiecăruia în parte. vă doresc o seară bună, o noapte lungă, un ceas deșteptător stricat și o dimineață pierdută pe marginea unui lac!

*
Tot cheltuind ce-a prins din “TUN”
Nu va avea nici de tuTUN.
(Eugen)

Mi-e teamă că, Jenel, stimate,
Apari cu poante cam... fumate.

*
Eram un june șic, stilat,
Și-veam porniri neâmblânzite;
Băteam faleza-n lung și-n lat,
La braț cu tinere... trăsnite.
(John)

Când dumnealor ardeau ca focul,
Pe tine te lua amocul!

*
Mă văd un tânăr 'nalt, ochios -
Ca-n filme pline de păcate -
Pe strasse merg, în sus și-n jos,
La braț cu dame... deocheate.
(Gigi)

Vulpițe-s doamnele în rochii,
Deci fii atent și cască ochii!

vă mulțumesc, prieteni, sunteți minunați!
o zi frumoasă vă doresc, pe curând și rămas bun, tuturor!

*
Ca să trăiești de azi mai bine,
Îți voi așterne la picioare
Întreaga viață, ca pe-o floare,
Cu gânduri, versuri și... chenzine.
(Eugen)

Cu apă rece te îmbeți,
De n-ai și conturi la helveți!

mulțumesc pentru gestul tău galant, Eugen, și... accept! ce te faci acum, prietene drag? :)

*
Iar noi o ducem și mai greu
Citind catrenul tău - în fine,
Mai strig: "îți jur, cinstit, că eu...
L-aș șterge... !" (S-auzim de bine!)
(Gigi)

Sper că nu-mi tragi un perdaf
Și că-l ștergi, de fapt, de... praf.

trădare, Gigi, dar m-am obișnuit deja cu această realitate... :)

vă mulțumesc amândurora, o zi excelentă vă doresc!

Mitru, nu mă gândisem la blonde, ci la îngâmfați.
Eugen, da, ai câștigat marele premiu, fiind unicul concurent la un concurs care nu există, dar parcă mai contează? :)
vă mulțumesc, prieteni, o zi minunată vă doresc!

ce faci dacă

Faci aparatul ce îl ai în minte
Însă greșești puțin și-apoi
O-ntorci pe soacră înapoi
Și-o ia nevasta înainte?
(Mitru)

"Nepriceput mai sunt!" îndrugi,
Lumina stingi, încui și... fugi.

mulțumesc pentru popas, Mitru!

foarte ingenioasă la "Secretul celebrității". aș mai înviora ritmul un pic, eventual așa:

Eu sunt modestul absolut,
Dar spun, să știe orișicine,
Că Păstorel e cunoscut
De când a fost văzut... cu mine.

în schimb, se pierde elementul "cramă". este de văzut, de gândit, desigur.
tu știi cel mai bine, Petrișor, because you're simply the best! ;)

Cu-acest rondel, îți spun cinstit,
Ne-ai împărțit în două grupe:
În prima, toți ne-am plictisit,
Iar în a doua, ni se rupe...
:)

în realitate, rondelul este frumos, foarte bine realizat tehnic, dar expresia respectivă mi se pare un pic la limită. desigur, este doar o opinie.

Sănătatea încotro?

Ne-a spus ministrul, apăsat,
Ca orice încrezut, cu "fumuri":
Cunosc parcursul de urmat!
De-atunci sistemul... e pe drumuri.
(John)

Iar drumurile astea, toate,
Mai sunt, în plus, neasfaltate...

intervin pentru a-i preciza lui Eugen că substantivul respectiv este corect pus la singular - minutarul și secundarul nu se dau înapoi, rămân pe loc.
poanta este ingenioasă, dar cam vulgăruță, după gustul meu. hello, Sonny-boy!