Poezie
poem ucis
1 min lectură·
Mediu
astăzi am adunat de pe caldarâm
al nu ştiu câtelea animal sfârtecat
strivit însângerat aplatizat risipit
sub roțile care se grăbesc să ajungă
mai devreme cu zece secunde
la destinația lor anonimă şi blestemată
ochii lui adică ce mai rămăsese din ochi
mă priveau acoperiți de pâcla albă a morții
aşteptând să îl vindec să îl fac din nou
întreg sprinten şi cald cum era înainte
am aşezat trupul adică ce mai rămăsese
din trup în pământul la fel de rece ca şi el
o pătură de frunze roşiatice îl va acoperi de acum iar mai apoi o plapumă de zăpadă albăstrie
la primăvară oasele mici vor înmuguri
după care se vor deschide sub forma
unor flori de culoarea fildeşului
al căror parfum minunat se va înălța
în serile de vară deasupra străzii
pe care a agonizat părăsit şi înfricoşat
deasupra ferestrei de unde călăul lui
va privi asfințitul bându-şi berea
deasupra parcurilor prin care ființe bipede
se vor plimba agale decretând că viața
e frumoasă şi trebuie trăită
002007
0