Alarmă! Fugiți de pe stradă,
Să nu dea mașina în voi,
Fugiți de sub schele odată!
Să nu-ți cadă-n cap vreun pietroi.
Păzițivă trupul și viața,
Și tot ce aveți sănătos,
Zîmbiți fericiți
Pe drumul șerpuit,
Ce duce sus pe Lunga,
Nu vezi om necăjit,
La toți le crește punga.
Căci s-au scumpit pădurile de brazi,
Și rîpele sînt scumpe astăzi frate,
De parcă nu pămînt s-ar vinde
Din iubiri trecătoare am gustat,
Pe mine păcătosul iartăl Doamne,
C-am adunat de acum atîtea toamne,
Și tot îmi zboară gîndul spre păcat.
Cînd mă gîndesc și acuma mi-e rușine,
Mînca găina zău
Sînt iarăși lipsit de idei,
Rătăcesc printre hoți și borfași,
Ce bine mi-ar prinde o mie de lei,
S-o beau într-o crîșmă si apoi să fac pași.
Vagabond amărît și în criză de bani,
Cu un șarm cam
Eu sînt cel hărăzit de soartă,
Căruia Zeus ia dat cinci copii,
Eu sînt cel ce aștept la o poartă,
Încă plin de speranță și de nostalgii.
Trece timpul și eu le văd tot mai rar,
Chipul se
Cînd am simțit că te iubesc,
Atunci m-ai condamnat la moarte,
Dar nu regret c-am avut parte,
De-un simțămînt Dumnezeiesc.
Eu tare am fost de cînd mă știu,
De unde atîta moleșeală?
Să fie
E noapte. Să dorm nu mai pot,
Mă-ndrept ușurel spre fereastră,
O șterg chiar pe mijloc c-un cot,
Și privesc prin noaptea albastră.
Un bec strălucește în zare,
Dînd zăpezii sclipiri de
În jungla teribilă a marelui Nil,
De multe asfințuri domnea încă sobru,
Un rege din regi puțin ipohondru,
Un leu în etate cu chip de copil.
În labă-și ținea destinele sale,
Și-a celor ce
De-o săptămînă plouă nencetat,
Parcă toți zeii au ceva cu noi,
Mai tot pămîntul este inundat,
Oprește Doamne azi aceste ploi.
Iar oamenii sînt triști și abătuți,
Potopul le-a luat aproape
Vai! cît am căutat pe cer,
Pe cea mai luminoasă dintre stele,
Azi am albit dar tot mai sper,
Să te găsesc iubito printre ele.
Vai ! cît am căutat prin munți,
Crăiasa cea mai mîndră dintre
Lâsați-mă oameni să stau,
Cu voi la muncă și masă,
Căci nu pot să stau doar acasă,
În doi eu cu Bahus să beau.
Primiți-mă, am gînduri frumoase,
Le pot exprima coerent,
De sînteți un public
În zare se vede o răchită,
Sub care noi stat-am cîndva,
Pe maluri ea pare amețită,
De rîul ce curge sub ea.
Ar vrea ca să fugă-npreună,
Cu rîul spre fluviu și mare,
Să-și tragă puterea
Iubitelor oriunde v-ati afla,
Dați-mi un semn că azi mi-e dor de voi,
Nu pot să-ntorc eu timpul înapoi,
Dar vreau să pot vorbi cu cineva.
Știu ! V-am pierdut ușor pe fiecare,
Dar știți că
A-nceput azi săcearnă prin site celeste,
O ploaie maruntă și rece și grea,
Din pîrjolul de ieri azi nimic nu mai este ,
Căci e frig și afară și în camera mea.
Stau de-o vreme la geam cu
M-ai fi văzut doar ridicînd din pleoape,
Căci știu că încă mă iubești,
Tu care treci mereu atît de aproape,
Iubito vai : cît de departe-mi ești.
Puteai să te măriți în alt oraș,
Puteai să te
Viața mi-a făcut răni adînci și incizii,
De o vreme chirurgii muncesc să le coase,
Mă simt vinovat de multe decizii,
Și azi toate dor și suflet și oase.
Lumea se schimbă radical și
Aștept să te întorci acasă,
Să te întorci și să mă minți,
Ce spun vecinii nu-mi mai pasă,
Nici ei probabil nu-s cuminți.
Mi-e dor de false explicații,
De motivații seci, absurde,
De glasul
