Poezie
Aripă peste Prut
1 min lectură·
Mediu
Soarele lucește-n clipă
Căci ne prinde sub aripă
Îngerul ce l-am văzut
Tot uitându-se spre Prut.
Pasărea-i albă ,calu-împietrit
Cântece curg,
Pământ mult dorit
Zic Basarabie- răstălmăcit .
Zăpada e roșie, barda-i pierdută
Eminescu-i născut într-o țară vândută ,
Strigă tu Ștefane strigare de luptă.
La lupta de noapte, cu nebunia
Să spargem conducta către Rusia
Să spargem gheața, să rupem robia.
Stă în ceruri o lumină
Ce spre noi s-abate lină
Din pricina ce-o să vină .
Din pricina rănilor, din pricina cailor,
Din pricina norilor, din pricina furilor,
Din pricina vorbelor și a resemnărilor…
Umbre viteje aleargă-n câmpii
Pacea e falsă și-n ochi de copii
Cu durere la Alba tu înger revii.
Dar veni-va ora aceea
Ora sferei și Învierea
Când din cerul larg Puterea
Își va face-n lume vrerea.
002552
0