Poezie
Un sat
,,veșnicia s-a năsut la sat ’’
1 min lectură·
Mediu
Un sat între dealuri pierdut se arată
Acoperit de-a soarelui roșie pată
Și-mpietrit pe-o vatră de vreme uitată
Stă șarpele casei cu ochi de săgeată .
Sânii copilelor saltă sub ie
Și hora se-nvârte într-una
Și colbu-i cuprinde și-i prinde furtuna
Pe cei ce-n dans mi se desprind de glie .
Vene umflate de sângele vieții
Se-ntind pe-al flăcăilor trup
Mișcarea-i în aer mișcarea-i în suflet
Și-n așchii mișcarea secundele rup .
O aripă mare de înger se-ntinde
Spre satul acela în dealuri pierdut
Și-argintul aripei tot colbu-l cuprinde
Și-i aduce-n prezent pe cei din trecut .
006298
0
