Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@ghinea-nouras-cristianGC

Ghinea Nouras Cristian

@ghinea-nouras-cristian

Lugoj
Ne imbracam in cuvinte pana nu ne mai recunoastem.

Cristian Ghinea s-a născut la Lugoj, în 16 decembrie 1962. Absolvent al Universității Politehnica din Timișoara, în 1987. Din luna mai 1992, devine redactor de televiziune, iar apoi trece în presa scrisă. Redactor-șef al săptămânalului "Redeșteptarea" Lugoj din mai 1998 până in ianuarie 2004. În prezent, își continuă activitatea în…

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
D-le Zabet, eu nu sunt un papagal \"political correct\", sunt doar sincer, n-am gândit niciodată în șabloane, nu-mi plac judecățile categorice, în alb-negru, sentințele. În Slovacia parcă, membră UE acum, oamenii dintr-un oraș au ridicat un zid, ca să izoleze o comunitate de țigani. Atenție însă, izolarea e la fel de periculoasă de ambele părți ale zidului. Dacă ați urmărit atent fenomenul, acolo unde este o \"falie\" între două comunități-blocuri, acolo apar \"cutremurele\". Obsesiile astea cu Țara secuilor, Țara ceangăilor, Țara Țiganilor etc. nu aduc nimic bun. Eu, ca român, doresc o comunitate de romi integrați, nu m-ar face deloc mai fericit să-i știu izolați, după un gard, noi cu partea noastră de stradă, ei cu a lor. Atunci se coc neînțelegerile, conflictele.
PS La liceu, am avut profesor la o disciplină tehnică un țigan. Pe bune, era un tip de treabă, muncise din greu pentru statutul pe care îl avea în școală. Cu el ce facem, îl trecem după zid?

Pe textul:

Rasismul din America și din Europa în câteva cuvinte" de Ovidiu Mihai Ionel

0 suflu
Context
Multumesc Madalina, interviul apare in volumul meu de dialoguri culturale "Ars Longa". As mai avea material suficient pentru un nou volum..., dar poate il vedem si pe asta la anul. Oricum, pe Agonia sunt dator cel putin cu partea a doua a interviului cu Dorli Blaga, unde mi-a vorbit despre traducerile lui LB in lume. Intrebarea mi-a fost sugerata chiar de cineva de pe site...

Pe textul:

De vorbă cu actorul Marcel Iureș despre teatrul contemporan" de Ghinea Nouras Cristian

0 suflu
Context
Gratie unei directionari discrete, dar binevenite, am descoperit aceasta proza-bijuterie. Nimic de retras din acest text, nimic de adaugat, firesc, dar totusi magic, infrigurat, inocent, dureros, adevarat. Viata, pe scurt, viata. Dragostea adevarata, surprinsa in miezul ei, in secunda aceea eterna, irepetabila, la care unii viseaza si sapte vieti, fara ca ea sa apara. Fara inflorituri de text, fara \"fite\" artificiale, fara englezismele la moda... Daca ai sparge textul asta si ai incerca sa-l faci la loc, l-ai face tot la fel. Mi-a placut enorm, sincer. Ceva inefabil, de neatins. Si, stii? - uneori, e mai bine sa nu atingi... Ramai cu visul, cu acel \"si daca?...\", iar asta poate fi destul. Te hraneste toata viata, pana la adanci batranete, cum se spune numai in basme. Ciudat, poate fi si asta un happy end...

Pe textul:

Save our souls" de Florentina-Loredana Dalian

Recomandat
0 suflu
Context
De acord :) Mă bucură când articolele sunt citite, dezbătute, chiar și cu patimă. Deși răspund cam rar \"prezent\", îmi place acest site. Îl consider liber și onest, ca și polemica de față, care a avut darul să mă învioreze după o săptămână plină de stress. Interlocutori ca d-na Blaga, chiar le dacă afli numărul de telefon ocolind \"pe la Ploiești\", întrebând în dreapta și-n stânga ca mama din Miorița, sunt importanți. Pentru că sunt în viață, pentru că a doua oară nu știi dacă-i mai întâlnești. Week-end plăcut!

Pe textul:

Despre verile când Lucian Blaga scria în „casa de la vie” " de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
Domnule Recheșan, \"I se spunea bărbatul\" este titlul volumului postum al lui Coco Cozmiuc, apărut la Editura Eurostampa din Timișoara, în anul 2009. Are o postfață de Viorel Marineasa; ediție îngrijită de Dorin Davideanu; au contribuit la realiazrea volumului Antuza Genescu, Laurențiu Nistorescu și Viorel Marineasa. Coperta îi aparține prietenului plastician Traian Abruda...

Pe textul:

Cristian Tudor Popescu : „La Surduc, am trăit cele mai libere momente din viața mea de muncitor cu pixul!”" de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
Aveti dreptate suta la suta. Intreruperea lecturii a fost providentiala. Iar treaba cu mana a doua, sincer, ma onoreaza. Dumnezeu ne-a dat doua maini, asa ca ferice de mana a doua, care e si ea tot de la Dumnezeu. Pentru nefericita palarie a interviului, voi merge pe carbuni aprinsi, ma voi autoflagela, apoi voi trece in colt, pe coji de nuca. Ma bucur ca va regasesc mai relaxat. Asa mi i/am imaginat dintotdeauna pe Detinatorii adevarului absolut: calmi, relaxati.

Pe textul:

Despre verile când Lucian Blaga scria în „casa de la vie” " de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
Aoleu, abia acum am vazut. Multumesc pentru corectura, d-le Rechesan. Radeam aici de unul singur, amintindu-mi intalnirile cenaclistilor de la Wells, care aveau la dispozitie... o nava adevarata! Vaporasul \"Pescarusul\", parca-i zicea, care cred ca mai face si acum cursa pe Bega, le era la dispozitie o data pe luna, dupa-amiaza. Veneau acolo Antuza si Silviu Genescu, Laurentiu Nistorescu, Dorin Davideanu, Laurentiu Demetrovici, Remus Simian, cati si mai cati. Citeam acolo, ne distram, la capitolul Diverse venea berea si se punea la cale revelionul SF/istilor. Acolo mi-am \"lansat\" primul volum de proza fantastica, in 2003. Mai, mai, si Coco Cozmiuc, cu pleata lui alb-cenusie stranasa in coada ii tot dadeau cu \"maestre, maestre\" ragusit asa cum era el. Eu, parca eram bagat in priza, il tot zoream: cand scoti primul volum, ce mai astepti? A asteptat sa moara saracul, ca sa debuteze postum cu volumul despre tot vorbeam. Nu mai stiu, cred ca la Editura \"Bastion\" a aparut.

Pe textul:

Cristian Tudor Popescu : „La Surduc, am trăit cele mai libere momente din viața mea de muncitor cu pixul!”" de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
Nicu Gecse - foarte bun, cel putin mie imi placea tare mult. A colaborat daca nu mai insel si la \"Helion\" la Timisoara, dar era si in Almanahul \"Anticipatia\", pe care/l asteptam cu sufletul la gura in fiecare an si-l cumparam cu pile...
Cat despre filme si provenienta lor, intr-adevar, m-ai pus pe ganduri. Era sa fac zic la repezeala despre Cinemateca de la Casa Studentilor din Timisoara ca era aprovizionata de Centrul Cultural Francez (majoritatea filmelor erau franceze), dar CCF s-a infiintat acolo abia in octombrie 1990. Aveam in schimb o Biblioteca Americana, unde am descoperit \"Dune\" - prima lectura in limba engleza. Era un volum format \"de buzunar\" dar destul de gros, cu marginile paginilor vopsite in rosu, cum rar mai vezi azi. Amintiri, amintiri...
Recunoscator pentru acest dialog, Cristi

Pe textul:

Cristian Tudor Popescu : „La Surduc, am trăit cele mai libere momente din viața mea de muncitor cu pixul!”" de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
Multumesc Loredana. Sper sa am timp sa ma revad cu d-na Dorli in aprilie. Poate refacem impreuna drumul la vie... La un preot in varsta am descoperit un tablou foarte frumos cu casa asta, realizat in anii 30. Fotografii, cel putin la colectionarii de ilustrate de epoca, nu am gasit. Exista insa rude de familie din partea Corneliei, evident, unde poate gasim ceva foto. Familia Dobrin de care vorbeam este familia primul prefect roman al judetului Severin, de dupa Unire. George Dobrin, caci despre el este vorba, a fost intemnitat la Sopron in Ungaria pentru \"agitatie nationalista\" impreuna cu Ion Vidu si alti fruntasi ai miscarii unioniste. Maia Bayer Dobrin este urmasa lui directa inca in viata.
Cat despre polemica, ea e binevenita. Ne mai descretim fruntile, unii, ni le mai incretim, altii. Depinde de care parte a profesionalismului suntem :)
O zi buna sa ai!

Pe textul:

Despre verile când Lucian Blaga scria în „casa de la vie” " de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
Multumesc din nou pentru trimiteri. Precizez inca o data - nu am participat la eveniment, eram student pe vremea aceea la Timisoara. Mi-ar fi placut sa ne intalnim. Cat despre filme, ma refeream la proiectiile generale, nu la cinemateci. Era o cinemateca la Timisoara, unde am vazut niste filme foarte bune cand eram student - imi amintesc de \"Aphaville\"...

Pe textul:

Cristian Tudor Popescu : „La Surduc, am trăit cele mai libere momente din viața mea de muncitor cu pixul!”" de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
salut gestul extrem de curajos pe care il faceti, d-le Georgescu, de a o demasca pe fiica marelui poet ca fiind o telenovelista. In fond, ce contributie si-a adus ea la cultura romana?! Mai nimic - a tinut sa fie publicata opera tatalui sau in 12 volume, ceea ce s-a si adeverit, iar tatal sa aiba bucuria unui volum tiparit cat inca era in viata. Dar ea era o telenovelista, si a trebuit sa vine poetul Georgescu sa o demaste, ca de bietul ei interlocutor, ce sa mai zic. Zicea bine Sorescu: \"În jurul cochiliei/E lumea,/Restul lumii,/
Dispusa încolo si-ncoace/ Dupa anumite legi/ De care-i e sila –//Si-n centrul acestei/ Sile universale/ Se afla el –/ Melcul,/De care-i e sila\". Cam multa sila maestre, cam repede ridici piatra. Dar, in fine, fiecare cu alergiile lui. Tratabile, pana la urma, printr-o viyiune mai calma, mai relaxata, fata de semeni si viata.

Pe textul:

Despre verile când Lucian Blaga scria în „casa de la vie” " de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
Un comentariu binevenit, dar... nu trageti in pianist! Eu am pus doar intrebarea, raspunsul e inregistrat pe reportofon. Nu mi se pare chiar \"telenovelistica\" ideea sforariilor, a intereselor, a paradoxurilor din umbra acestor premii care, stiti bine, n-au mers intotdeauna la cei mai buni si mai drepti dintre pamanteni. Am mai publicat un interviu cu poetul Ion Milos din patria Academiei Suedeze (e de la ei..., cu alte cuvinte), care sustinea lucruri asemanatoare. Sunt doua marturii care converg. Putem sa-i credem sau nu.

Pe textul:

Despre verile când Lucian Blaga scria în „casa de la vie” " de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
Pentru ca n-aveam cum sa ajung la Bucuresti, de care ma despart totusi vreo 600 km, am convenit o discutie telefonica, anuntata cu o zi mai devreme. Sper din tot sufletul sa ne vedem in preajma Pastelui, cand va veni aici. Toate aceste momente sunt foarte importante, iar ocaziile nu se lasa ratate de doua ori. tunci voi intregi cu siguranta acest material, care, la scurtimea lui, are un singur avantaj: ca incape intr-o pagina de ziar, unde sunt si ceva reclame... Oricum, multumesc pentru lectura si apreciere!

Pe textul:

Despre verile când Lucian Blaga scria în „casa de la vie” " de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
Multumesc foarte mult pentru aceste precizari! Aici se vede ca agonia este cu adevarat un cenaclu!
Eu nu am participat la eveniment, desi mergeam la sedintele de cenaclu. De aceea am si apelat la bunul prieten Laurentiu cu care am lucrat alaturi sase ani la acelasi ziar. Dintre fostii membri Sirius, Adriana Weimer, Laurentiu Nistorescu si Constantin Buiciuc sunt membri ai Uniunii Scriitorilor. Si eu sunt membru USR, dar la Sirius veneam doar sporadic. Stiu ca am citit acolo pentru prima oara la un cenaclu povestirea mea Pseudo-India, o proza fantastica pe care am pastrat-o si acum. Alt jurnalist si scritor, Nicolae Toma, coordonatorul cenaclului, ar dori sa editam impreuna o brosura despre eveniment. Ca organizator, el are si programul autentic si alte documente de atunci, poate il mai ai si tu?
Precizarea la CTP este importanta, cineva imi atragea atentia ca povestirea era \"Cassargoz\". Trebuie sa fac rost de acel program si revin. Mii de multumiri!
PS Toma l-a amintit printre participanti si pe Mihai Gramescu, participant la Zilele Sirius din 1984 si de doua ori la Lugoj, la Rom Con si la Tabara de creatie.

Pe textul:

Cristian Tudor Popescu : „La Surduc, am trăit cele mai libere momente din viața mea de muncitor cu pixul!”" de Ghinea Nouras Cristian

Recomandat
0 suflu
Context
În presă se spune așa: noi nu rectificăm nimic din ce scriem, aiurea, facem doar... precizări :) Așadar:
1. Aș, nu era vorba de praf de cărămidă, ci de praf de boia pietrificat, rămas după ospățul satrapului șef Darius al III-lea și abandonat în urma bătăliei de la Gaugamela.
2. nu știu cum e cu cățeii de usturoi, dar știi zicala cu cățeii adevărați, că seamănă cu inginerii pentru că și unii și alții au priviri inteligente, dar nu-și pot exprima această inteligență. OMG, mă ia cu frig - să știi că noi îștia inginerii nici priviri prea inteligente nu aveam, dacă îmi aduc bine aminte!

Pe textul:

Viva la Revolucion! Cu machetele în lanul de porumb" de Ghinea Nouras Cristian

0 suflu
Context
Săru\' mâna doamnă, rămân la formula haz de necaz, iar cât e ficțiune și cât e realitate din toată povestea asta, Dumnezeu mai știe, căci acolo, în profunzimile lanului de porumb, s-a semnat Pacea de la Visag între Om și Supraveghetor, care era și el om, chiar dacă îl scriem cu \"o\" mic. Toate prostiile alea or fi avut și farmecul lor, dar să știi că nu sunt prea sincer, la vremea aceea ni se păreu destul de nasoale. Noroc cu palinca ungurului, care lovea în cap năprasnic oamenii muncii indiferent de naționalitate și ne trecea pe \"pilot automat\".
PS Textul începe oarecum derutant cu referința la un oarecare Willy. Ãsta era chiar un personaj real, un homeless din perioada interbelică, care a fost găsit înghețat pe malul Timișului, dus la morgă și abandonat într-o sală rece, doar cu un cearșaf pe el. Dimineața, la prima oră, \"mortul\", reînviat de încălzirea ușoară a atmosferei, se plimba prin spital ca un moroi! Desigur, Willy a repetat figura cu somnul pe mal în plină iarnă, însă a doua oară n-a mai înviat. Chestie de \"timing\", de sincronizare cu salvatorii...

Pe textul:

Viva la Revolucion! Cu machetele în lanul de porumb" de Ghinea Nouras Cristian

0 suflu
Context
Maestre cu M mare, m-ai lasat fara cuvinte... O bijuterie acest peisaj cu Timp, adunat in jurul spitei verticale a memoriei satului de odinioara. Un alt Timp, judecat cu alte unitati de masura, Timpul rotat al cercurilor pe nisip, al rotii de caruta, al ceasului cu lant, al coronitei plopilor albi. Superb poem, el insusi un rotund perfect echilibrat... Ce nu pot spune in cuvinte, adaug printr-un mic semn grafic atasat comentariului, ca altfel n-am cum sa-mi scot palaria!

Pe textul:

păcala făgețelului (XX+3)" de Petruț Pârvescu

0 suflu
Context