Aceste versuri le-am scris dupa atentatul din 11 septembrie. Fie ca zeul lor sa-i odihneasca in pace.
Mamă Europă… privește-ți zeii ce-s parte din pământ;
Pentru ei, pe-l meu sânge tai în
Dincolo de câmpul de luptă
Stă pădurea cea neagră și mută
Jelind viteji căzuți câte-o sută;
Bărbați cu inima cruntă.
Sânge se varsă în valuri de mare
Și apoi se usucă pe arme în soare;
Sânge
Mamă Europă… privește-ți zeii ce-s parte din pământ;
Pentru ei, pe-l meu sânge tai în pieptu-mi legământ,
Cu spada-n mână până și morții i-aș săpa mormânt.
Din neamul trac, din zorii tinereți-mi
-I-
Plecarea Sublimei din lume.
Feeria pădurii străluce-n sclipiri înghețate
Sub ceață și aripi întinse de elfi ai luminii,
Alături tăcerii încleștate de brațele lunii
Luceferi privesc oțeluri
O sabie înfiptă departe pe un munte,
O sabie înfiptă între arme ruginite;
O sabie a strămoșilor acum oase în țărână unite.
Cadavre așteaptă a celor ce au fost;
Oameni ce au murit fără rost
O
Lovituri de pumnal în frageda-i carne,
Stau pete de sânge printre coloane,
Stropi roșii învăluie extazul procreării umane.
Extrăgând parfumul din învăluiri carnale,
Extrăgând fiorul din
Only the moonlight now remains
To guide me through the ancient woods;
The restful place of our fathers in the dark.
Infront of me there lies, an unknown path,
Now hidden in the mist.
A mountain
Arde ceara albă în sfeșnic rece de alamă
Iar plăpânda sa lumină privirea îmi atinge.
De-a fumului vâltoare infinitul se prelinge
Și-n umbră îmi scufundă fantasma chipului sub lamă.
Trecutu-i
După naștere vine moarte.
După moarte....
După răsărit vine apusul.
După apus întunericul se lasă
Peste vastitatea pădurilor de stejar.
Tu... bătrână lupoaică mi-ești mamă.
Cu lapte și sânge
-I-
Epitaful celor antici.
Când venele noastre putrezi-vor stâlcite
În sloiuri de gheață ori talazuri pe mare,
Când oasele noastre vor licări în zare,
Când timpul mistui-va o suta
Bărbați vânjoși cu scut și tăioase pumnale
Aleargă-n pădurea ce zornăie a zale
Grotescă pradă fugară după lupta cea mare;
Gigantul ucide viața de sub picioare.
Asenul Thor cu nemiloasa-i
La ceasul cesta poate prea târziu,
Sunt unul și încerc o lume să re-nviu.
La ceasul cesta poate prea târziu.
Eliberat de iaduri, chiar și paradis
Declar războiul și poate-i doar un
Sunt o lume sub mormânt,
N-am cu nimeni legământ.
Tenebros răgnesc feeric;
Sunt un înger luciferic.
Nu sfărâm eu mitul lumii,
Nu mă tem de vocea lunii.
Eu nu port întors pentaclu;
Nu sucesc
La ziua de a treia urse se-adunară:
În chip de babe firul îl deapănă-l măsoară,
În murmure-ntreite șoapte îmi strecoară;
Vinețuri felurite, bucate ospătară.
Lucrară acea noapte pân’ se ivi
Numai bătrâna rece lună
A mai rămas din vremi străbune
A sa poveste să ne-o spună,
Când sta Odin săpat în rune.
Pe al ei cer o poartă noaptea
Iar bocetu-I e ploaie și furtună
De când Loke
