O mie de ochi

În cazinoul ciudat de la minus șapte, se joacă ruleta morții... Crupier al sorții, invitat special al Inconștienței, Fatidicul dă tunul: Zero! S-a spart oglinda... Casa ia tot! Proprietarii, cei o mie de ochi, își freacă mâinile de bucurie, toata miza de pe masa de-afară, a lor va fi să fie. Rămași îngropați în greșeala fatală, neutronală, o mie de ochi, la masa tăcerii văd infinitul prin poarta durerii: ploaia artificială picurând monoton, prin fisura iscată absurd în beton. O sută de ochi, lăcomii infinite se-nghesuie-afară la averi înzecite ce toate s-au copt ...mai orbesc nouășiopt. Doi ochi, superavuți, stăpâni absoluți, încă un pic, ...peste nimic.