O frumusețe...

Sunt unii oameni care transmit o stare de negativism aproape încontinuu... În jurul lor, se simte permanent o apăsare, ceva, plutind în aer, un plus de densitate, ca o povară, dacă vreți, suplimentară, dar nepercepută ca o amenințare, ci mai degrabă o stare de reținere, o închistare amară, ce duce treptat la o senzație de stânjeneală, disconfort, indispoziție, chiar oboseală, sau toate la un loc. Privirea ocolește sursa, ca și când ar fi o poartă suplimentară ce trebuie neapărat închisă, în fața energiei negative ce forțează întrepătrunderea, și totuși pesimismul abundă, te inundă, și-ți pui întrebarea : \"Oare pe unde intră?\" Redirecționezi întreaga gamă de simțuri, supapa-garnitură, jucând cu tine însuți un joc aproape imposibil : încerci să izolezi condiția de întreaga conjunctură, păstrând măcar o tentă de amabil, deși te indispui, pentru o zi, ireparabil. Sortită de cele mai multe ori eșecului, ideea de a face abstracție de negativismul subiectului amplifică starea de neliniște interioară, suplimentând cu propriile gânduri negre actuale sau de-odinioară; Îți vine... să-ți bagi \"ceva\" în ea de viață și te blestemi că ai avut ghinionul să-ți strici și ziua asta având așa ceva în față, sau, \"s-o rupi la sănătoasa\", văzând-o pe ...\"frumoasa\".