Poezie

Autumnală

1 min lectură·8 octombrie 2017

Mediu

În fiecare frunză șoptește-o melodie,

sub flamuri scânteieaza o inimă de jad

peste alei colindă cu pași de păpădie

când se desprind de ramuri și fremătător cad.

Acoperă-mă, Doamne, cu raze întomnate

cu lacrimă din cer să ștergi păcatul lumii

un val să mă strecoare pe drumuri curățate

din pulbere de stele să cos arcada lunii.

Acoperă-mă, Doamne-n umbra arborilor tăi

din frunze ruginite să-mi țeși sublim covor

din răsărit și din apus să culeg mici văpăi

să pot să le înșirui în cuget temător.

Și apoi, serafimii cu aripi dantelate

să ne vegheze somnul când păsările dorm

sub vrajă întomnată, în visele plisate

să curgă clipe dalbe în soarta unui om.

001.750

Getty Voinea. “Autumnală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/getty-voinea/poezie/14114494/autumnala

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.