Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

albul cetății

1 min lectură·
Mediu
speranțe crescute în puf se lovesc de zidul poros care le absoarbe-n tăcere
albul se așază apoi și le-ascunde
nu-i nimeni în cetate doar ecourile celor plecați spre-a-și însoți umbrele
un gol fără sațiu se-ntinde
în el își împlântă rădăcinile un copac singuratic
din el cad păsări carbonizate
doar o cale șerpuiește spre cer ființe de abur înoată prin aerul dens
cândva ele vor umple golul
se vor întoarce risipite ca niște stropi de viață resorbiți în colbu-nsetat
vor invada cetatea șuvoaie
renăscute păsările au să umple cu triluri valea neputinței
acum doar puful se-mprăștie speranța-i dezgolită/ ca un alb persistent rupt din margini de cer
023.506
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
106
Citire
1 min
Versuri
12
Actualizat

Cum sa citezi

George Pașa. “albul cetății.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/1759525/albul-cetatii

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@abcdefAabcdef
george, mi-au placut sperantele tale crescute in puf si ecourile celor plecati, imagini care au potential. acolo, vezi ca nu suna prea bine \"colbul avid\". in rest e bine, ihim. sarbatori fericite. :)
0
@george-pasaGPGeorge Pașa
Cristi, ai dreptste, nu prea mergea \"colbul avid!, nici măcar în sens figurat, având o nuanță peiorativă, fapt pe care nu-l doream nicidecum. De aceea am modificat în sensul dorit inițial. Cât privește \"speranțele crescute în puf\", nu-mi aparțin, ci e mai degrabă o ironie la un alt mod de a fi. Într-un fel, e aici o anume obiectivare a viziunii.
Mulțumesc pentru semnul de lectură. Îți urez și eu: Sărbători fericite!
0