o poemă radioasă

o manta de ploaie  

ori una antiradiații? 

nu, nu e nevoie. 

ea, pur și simplu, radiază de fericire  

și îi plouă doar pe partea ascunsă a numelui. 

e străina care vine  

cu brațele doldora de amintiri,  

deși par goale în reflexii de lună. 

nu i te pierde în ochi,  

ei nu au timp. 

politicos,  

o acoperi cu umbrela  

să îi ascundă roșeața din obraji,  

partea vizibilă  

a numelui.