george nica

iubita mea e o dimineata de aprilie capricioasa parca razand de mine care-am devenit dintr-odata atat de serios: da, joaca cu viata s-a cam terminat!... ma-ntreb daca am uitat sa-i mai

si poetilor le place sexul daca toate femeile ar fi doar niste muze s-ar alege praful de poezie, crede-ma! ce e mai placut decat s-o privesti in toata splendoarea ei dezgolindu-se

femeilor care nu stiu ce vor nu le voi spune decat atat: sa nu cumva sa iesiti din casa sa va cautati un amant - strica la imagine! e mult mai discret sa cautati pe net, in doar

femeia cu nr 150 nu are nimic special fata de acea cu nr 149 sau de aceea cu nr 148 toate vor acelasi lucru sa fie iubite intretinute rasfatate intelese nici o obligatie si 50% la

astazi e frig la Comanesti, draga mea florile nu se mai cumpara ca altadata trecatorii sunt tot mai saraci matisoarele s-au vandut primavara asta la jumatate de pret cu reducere si

buna dimineata ! la Comanesti este soare astazi, copii au iesit sa se joace in parcuri, iar poetii s-au trezit mai devreme ca de obicei... in Bucuresti scandalurile se tin lant in \"

ati vazut vreodata un copil in lacrimi primavara dupa ce tocmai a rupt o crenguta plina cu flori de cires? se spune ca dragostea vine si pleaca, capricioasa precum Destinul... se spune ca

in noaptea asta am sa inchid ochii, pe strazile mele pustii am sa-ti fac loc, singura Tu cunosti drumul pana la mine - Tu, care ai atata nevoie de dragoste ma vei gasi la capatul

femeia pe care o iubesti… 　 ce poate fi mai minunat decat sa te trezesti dimineata langa Ea, sa-i simti trupul cald, firav, lipit de al tau, sa stii ca in acel moment nu-ti apartine decat

doar amagesti imi spunea-i, fara sa ma cunosti, ai scris in graba cuvinte, ca si cum nu mi-ar ramane o eternitate sa te iubesc doar amagesti... ma vei cauta intr-o zi in visele

singurul lucru care ma poate face sa ma mai opresc e iubita mea, dragostea ei ma face sa intorc capul pe strada ca un copil, de multe ori viata-mi arunca nisip in ochi, asa cat sa

iubita mea poate ucide cu o lacrima, plansul ei transforma lumi in pustiuri dragostea ei arde pe rug cand eu uit sa mai iubesc inima ei e mai frumoasa decat TAJ MAHAL-ul PARADISUL nu

nu ma indeparta, tine-ma aproape, strans, sunt tot ce-a mai ramas frumos din tine de cand ai uitat sa mai iubesti cuprinde-mi bratul cu inima si las-o sa moara, incet, sangerand, pe

dependent de iubire ca un copil de frumos am aripi de ingeri ce se deschid cu fiecare sarut pe care mi-l dai... m-am nascut primavara cand liliacul plange pe garduri imi spal fata in

dragostea mea nu va mai fi niciodata la fel, cu fiecare iubire sap un mormant, florile nedaruite zac aruncate-a risipa, ploii nu-i mai ajung lacrimile mele, noptii nu-i mai este

nu sunt decat o mana de praf in calea vantului, ii intru vietii in ochi cateodata, rege peste regatul nemuririi ma dau vietii un om liber intr-o lume ce-a uitat demult sa mai

buna dimineata ,iubito timpul s-a transformat in vesnicii! iubirea pluteste pe strazi, te rog iesi din castelul in care te-ai ascuns atatea vieti si ia-ma de mana: sa nu-mi dai drumul

stii ca se poate muri din dragoste? aseaza-ma pe un pat de flori la picioarele tale si plange-ma cu parul, cu buzele, cu sanii. stiu ca ti-e frica, de aceea cat am sa stau langa

femeile pe care le iubim cel mai mult in viata ne parasesc: din prea multa dragoste cred, ar trebui sa se faca totusi niste studii medicale urmarindu-se efectele dragostei asupra cresterii

oamenii cuminti se multumesc cu putin ... ingerii au inghetat demult draga mea, oamenii mor astazi mult mai incet in goana lor dupa umbre. si, desi

am cautat iubirea de cand ma stiu: un copil mi-o arata cu degetul inspre fluturi, florile murisera deasupra ierbii mangaiate de vant iar cerul, cerul era atat de albastru! ma durea pe

dragostea furata-ntr-o seara de mai seamana cu tine nu mai era in floare liliacul, murise demult ! nici eu nu mai stiam sa-l adun de pe creangi si sa-l fac buchete ca altadata, copilul din

despre Elena nu se poate scrie decat folosind culoarea rosie... trandafirii, buzele ei moi si carnoase, inima ei nesfarsita , sanii gatul coapsele bratele pielea ei

iubito la mine-au murit trandafirii si plang inghetati in cripte zapezi ma bantuie noaptea florile albastre cazute din ceruri albe sau verzi sunt friguri mai mari decat moartea prieteni si