gena gurau

te-aș lua sistematic, pe puncte.
da\' n-o fac.

ce mi-e ciudă e că taman acolo unde discursul chiar este, cum spui tu, \"mai puțin transparent\" ..mă critici. :))
diferențele de variante \"in ea\" / \"la ea\" sugerează aproape tot.
într-o manieră hai să zicem mai infantilă, ceva gen \'vrabia din mână / vrabia de pe gard\'..ok?

iar \"fundamental\" nu-mi aparține în contextul respectiv.
este o formulă declarată pe care eu am respectat-o.
ca orice ține de \"ăsta sunt eu\" al oricui.

PS: nu mă pot abține :D
\" a avea revelația\" când referă la o femeie venind din partea unui bărbat, crede-mă că bate de departe la fund \"a descoperi\".
e probat.

sunt făcută grămadă. clar.
acum am văzut trecerile voastre pe aici.
(nu-nțeleg de ce nu am avut notificări pe mail..)

drăguț că taman la această încercare_experiment, cum a fost gândită...
dar, luînd pe rând:

Petruț Pârvescu,
ca un răspuns direct pe problemă, eu cred că nu mă pricep EXACT la ..construcția de care vorbești.
mă rog, asta printre altele..
adică, n-am practic nicio idee în direcția asta. scriu cum îmi vine și cât, când îmi vine. :)
știu că justificarea asta pare puerilă, da\' pe bune că așa este.
probabil că, rămânînd în zonă, voi începe să pricep ce și cum.
oricum, mai mult ca sigur voi rămâne schematică, undeva în zona logicii bine structurate. :D

George Ene,
păi, domnul meu, zău dacă nu rămân trăsnită de paleta atât de generoasă de reacții.
da..urmînd detașat descrierea simbolisticii aș înclina să zic întocmai cum o faci tu.
dar, cu siguranță, nu cu atâta patos :)
ideea este că, pornind doar de la realitatea a ceea ce am scris în ultimele trei rânduri, am însăilat într-un acord fals - dpdv al felului meu de a fi - acest experiment impus de momentul respectiv.
și din acest ultim punct de vedere mi-a ieșit.

Marius Ciobanu,
hihi...ajută-mă, pls, pe sistemu\' \"ultimul scapă turma\".
thx a lot, pal! :))

din același spirit de contradicție, dă-mi voie s-o fac :D
luat ca atare, acest text are valoarea lui intrinsecă și transmite un mesaj clar.
nici pe departe nu pare fără sens.
normal că în \'organizarea ta de șantier\' l-ai legat de cel anterior.

este bine oricum.

\"dezinvoltura gesturilor\"...bine zici.
te poți considera deja stînd turcește pe fotoliu.;)

aa..știi, de obicei dau cafeaua în foc.
dar asta îi dă autenticitate, mama ei..

finalul..
păi, da, o suna dur, o fi chiar dur, dar este că merită chiar și numai fiind? :D

:) am înțeles perfect.
eram aici când ai postat și rugăciunea și addenda.
rugăciunea mi-a frământat degetele de când am citit-o...ai o abordare super ok.
so, am încercat să le tratez unitar în răspunsul de aici...de-aici și ezitarea cu pricina.
și nu numai. :(

în general \'îmi fac temele\', chiar dacă uneori deschid gura doar din impulsul de moment. :D

am ezitat unde să (mai) intervin.
rațiunea a învins. :)

cu toate că, subtil, un firicel de emoțional tot ne strecori..
da\' îmi place cum construiești matricea logică a ireversibilului

(știi că atunci când aprind câte-o lumânare, nu-mi încap simțirile în cuvinte?!
e greu de găsit un poet când ai nevoie de unul..)

minge la fileu, liviu. :)
consideră \'pana mea\' drept un sughiț energetic, nicidecum o descărcare de alt gen. nu trebuie asimilat ever cu \'plm\'-urile sau celelalte onomatopee de gen.

coșmarul cu pricina a existat. a fost al naibii de real.
dar dacă e să-i asimilăm pe bărboșii aceia cu \'posibilii critici literari\' fie.
îmi place ideea ta. doar că eu nu sunt în filmul ăsta.

o prefer net pe cea a \"Marelui Rahat al Existenței\".
chit că zburd pe aici vioi și empatizez ici colo cu câte-o stare alta, intervenind prietenos, clocotul cazanului nu se lasă păcălit.
nici dacă-i fac cinste c-un frappe...pana..ăă...mda.

când tu simți
exist.

(fără a fi necesară și suficientă condiția asta)


:)

scriu stînd pe același scaun de pe care vă citesc în ultima oră.
nisipul a încremenit în clepsidră și-mi rânjește.
este derutat maximal de hohotele de râs. incalificabile, de-altfel.

aveți un \'pluton de execuție\' brici.

e o bucurie mustind de onoare că v-am descoperit în după-amiaza aceasta.

evident \'nonopțional\'.:D

știu.
doar am vrut să deschid o cale.
oricum, tot la percepția subiectivă rămân și când o să citesc opinii obiective despre.
sper.

vreau să-ți vorbesc despre empatia venind dinspre consumator.
privitorul actului de creație al oricărui artist.
spui:
\"Este dovedit faptul că persoanele empatice sînt mai optimiste, flexibile, generoase, au un comportament social bine dezvoltat cu abilități interpersonale bune. În urma acestei constatări nu este greu să deducem care este sorgintea bunei dispoziții a actorilor.\"

dap. este probat.
și, pornind de la actor, trecînd prin spectator, extrapolînd la orice artist, toți suntem oameni.
evident că nu zic o noutate, dar nici o gratuitate.

dă-mi voie să-ți dau un exemplu ce-mi vine acum, întâmplîndu-se recent.
spectacolul de balet \"Femei\" pe final de stagiune la Opera Română din București.
la un moment dat, în cursul poveștii, protagonista face un duet cu cel ce era amantul, dorindu-se un moment de extremă pasiune în cursul poveștii.
nu. nu le-a ieșit, au făcut-o tehnic, ok, dar mie în mod cert nu mi-au transmis aproape nimic. muzica a făcut-o cumva în locul lor.
ei bine, la un moment dat, aceeași balerină, în același rol, ajunge să creeze un moment...vârf de lance i-aș spune...cu partenerul ce avea rolul soțului.
pe care nu-l mai vroia, iubindu-l pe amant...
crede-mă! am plâns. m-am făcut mică, eram în exact vârful poantelor ei, trecînd prin brațele lui, într-un iureș inimaginabil.
am fost fericită, dumitrița, am rezonat într-un fel incredibil.
și, reține! rolul lor în curgerea narațiunii NU ERA ÃSTA.

poate am fost incoerentă, dar un om simplu, aflat în fața unui astfel de moment, chiar intră în miez direct, glonț.
dincolo de ochiul regizorilor, criticilor și oricui altcuiva din lumea asta năucitoare.

asta este empatie autentică, nu știu care din clasificarea ta de acolo.

să ajungi într-o armonie aproape perfectă cu cel care are trăirea aceea ce ți-o injectează prin retină în străfundul creierului și sufletului deopotrivă.
și nu știu cât subiectivism ar fi indus aici.

cât despre actori, actori de teatru, da, unii au har.
și talentul de a bucura oamenii simpli. :)

\"Datorită teatrului, oamenii simpli, își pot înțelege mai bine semenii. Menționez din nou: doar în prezența empatiei. Puterea actorilor de a se transpune în persoana cuiva, de a încerca să simtă la fel, ne face să înțelegem de ce apropiații noștri sînt răi, avari, invidioși sau bîrfitori. Toate au o anumită explicație – societate ne menține într-o permanentă metamorfoză.\"

(men)țineți-ne și voi, dragii noștri!

mai rar!!

rar îmi doresc să las o urmă clară, fără echivoc, ca un semn de \"sunt fără cuvinte\"
și la fel rar mi se-ntâmplă să mă grăbesc s-o fac doar pentru a reciti cât mai rapid exact ceea ce mi-a blocat cuvintele în minte.

decriptînd: textul tău are în el dans, muzică, dialog, logică, mult mult vizual
bucurîndu-mă de el sunt și eu un pic mai bogată.

PS: puțin îmi pasă de cât de ...laudativ sună totul, dar atât am putut să îngaim.

parcă a încremenit ceva în colțul ăsta de timp
...și de lume..

și totuși...

\"mi-am dorit să-mi fii clopot
să nu mai rătăcesc noaptea în noapte
numai că iubirea bătea la și jumate
tulburând spaimele și trecerea
nămoloasă.\"

îmi place mult tumultul blând ce l-ai prins într-un prim anotimp..timp..
de la capătul lumii.

aș zice \'armistițiu\' dar nu, e mai trist:
singurătate în doi.

a doua strofă este extrem de vie,
chiar dacă și doare cel mai mult:
\"tavanul tace
izbind ecoul în podea.\"

:) îmi place.

între sunetul muzicii...ideea cuvântului
miez matematic.

îmi place compendiul ăsta foto al tău. :D

\"Cineva spunea că suntem singuri de-abia când ne trezim în toiul nopții și simțim că ne e frig la spate;\"
altcineva-ua :D de mine îți spune: culcă-te pe burtă și rămâi așa.
glumesc. :)

iartă-mă și tu dacă nu pot să asociez voma cu dorul.
ca cititor mă ții într-un balans de dor dureros de intens și autodesconsiderare.
un sus-jos nașpa aproape de extreme, neatingîndu-le, pe când eu chiar extremele le caut. :))

PS: nimic din ce-am zis nu e de rău. trust me.

cum știi tu să-l semiîndulcești!

iar asta-i genială :)))
\"el nu era gelos așa cum e femeia de serviciu
de la facultatea mea care aruncă cu mătura
în cîinii ce se împerechează înaintea ei\"

am început de trei ori o idee...nu-mi iese.
mai bine tac acum, îmi place mult fumul tăiat doar de aroma vinului
și de voi.

eu mă cam încurc în clasificările astea ale voastre
da\' te cred pe cuvânt. :)

doar că te-ai \'încumetat\' să-mi arunci o așchie de scoică
într-un fel teribil de continuitate
încât mi-ai umplut azi-ul cu iubirea dintotdeauna
constantă totdeauna.

(știi că te..urmăresc, știi..)

am cam rămas fără cuvinte - care de obicei mă ajută.
în seara asta am avut noroc să mă bucur de textele unor doamne.

ăsta este the best.
și mă opresc aici.

chestia cu \"inima de rezervă\" nu-mi place.
(îți spun eu, n-au ăștia pe raft așa ceva, darămite pe stoc :D )

da\' bumbăceala îngerilor în piață mi se pare formidabilă.
\"doi îngeri
care se băteau în piață pe câteva aripi flămânde\"
da.