stinghereala...

plec din poezia ta cu autoportretul tău fin schițat din primele două strofe și cu impresia că ești un autor ce privește cu atenție spre partea nevăzută a lumii

deosebit final, părerea mea

Lucrurile ce se intimpla dupa o cortina solida ne trag catre replica finala.Mai devreme ori mai tirziu.
Ca totdeauna, o trecere gratioasa.

și iată
abia acum îmi pot distinge
obrazul înghețat de manechin,
zâmbet trist în vitrina ninsă
îndrăgostiții se opresc uneori
și-mi spun La mulți ani!
zâmbesc constant
ușă deschisă
șirului nesfârșit de sclavi
aduși lângă geam
de dorul ultimului liman al fericirii
oglinda în care trăiește un clovn uitat

nici om
nici fiară
nici lichea

fuga de real
îl acoperă cu false furtuni
în care aude vag vuietul mării

un gust sărat de alge
când nu mă mai apasă
partea rămasă din necunoscut

Mâncai două pachete de Eugenia până dădui ceva suflet poeziei tale. E scuzabilă dulcegăria. Muzica n-o mai iau în calcul, că era oricum, dulce. Am forțat puțin versul cu fericirea, dar e bine. Cât despre versurile acelea uzitate, e bine că sunt uzitate. Acum de sărbători, și Crăciunul e folosit de toată lumea, și Revelionul, și sarmalele - uite că de asta nu mai sunt sigură, și vinul - nici de asta, de mine, nu. Deci, mulțumesc pentru lectură și te mai aștept. O zi fericită.

Trebuia să spun că, deși fără viață, trist ca un clovn supărat pe amintirile fericite, poemul tău mi-a plăcut, altfel nu-mi umpleam sufletul cu el. O zi fericită.

Un suflet bun nu se dezminte niciodata.
Sa fii fericita...

trecerea din sine într-un alt sine [obrazul meu... ca o ușă lăsată deschisă / unui șir nesfîrșit de sclavi] - o schiță de \"autoportret\" trasată fără milă, cu severitate și lipsă totală de indulgență. Îmi place acest text, pentru că, deși nu pari să dai vreo șansă revelației [\"nu mă mai interesează / partea rămasă necunoscută\"], aceasta se întâmplă clandestin: e revelația sinelui, realizată prin \"fuga realității\". O revelație al cărei conținut preferi să nu ni-l împărtășești; să ne lași doar să-l bănuim.
Adela

O revelație al cărei conținut preferi să nu ni-l împărtășești; să ne lași doar să-l bănuim.
Ceea ce e [de] bine.
Adela

Imi place felul in care ai comentat acest text. Pentru prima vizita pe la mine prin pagina este incurajator.
Chiar ca este numai de bine.