Tradiții de sărbători

Obiceiurile, ca obiceiurile, dar, dacă am înțeles eu bine, capra cu care vine \"tata-socru\" e viitoarea nevastă a eului lirico-epigramistic.
Să le dea Domnul mulți ani și trei iezi cucuieți!

N-ati inteles chiar bine, este vorba de o traditie, totusi...
Va urez un an nou fericit si cat mai multi colindatori. Macar capra vecinului...

Cu stima,
Nelu Garda

Eu l-am chemat, pe-al meu la mine,
Cu capra să mă sorcovească
Și m-a sunat că nu mai vine
Să nu-mi dea tuse măgărească.

Emil


La mulțiiiiiiiiiiiiiiiiiii ani, Neluuuuuuule !

Eu l-am chemat, pe-al meu la mine,
Cu capra să mă sorcovească
Și m-a sunat că nu mai vine
Să nu-mi dea tuse măgărească.
Emil

Al meu e-aici deja, la cină,
Cu capra, gata să petrecă,
Dar, apropo de tusea seacă,
O capră poate-avea \"porcină\"?

La multi ani fructuosi Emiiiiiiiileeeeeeeee!

Când jucam șah prin corespondență, acum vteo 20 de ani, am primit de la un adversar pe lângă mutare și următorul catren:
\"Câte bordeie atâtea obiceie,
Așa e și-n bordeiul meu
Dumnezeu n-are femeie,
Femeia n-are Dumnezeu\"

Vă doresc un an nou fericit!

O capră poate-avea \"porcină\"?
Gârda

Dac-o vezi că sare, țipă,
Dă-i pe piele... cu lămâie,
Fără frică, n-are gripă:
Caprele fac numai...râie.

Emil

Dac-o vezi că sare, țipă,
Dă-i pe piele... cu lămâie,
Fără frică, n-are gripă:
Caprele fac numai...râie.
Emil

A țopăit întreaga noapte
Și-acum e zdreanță, ca momâia.
Nu-i bună nici măcar de lapte,
Da\'-mi stă aici pe cap. Ca râia!

Înțeleg că mă suspectați de a nu ști ce fel de obicei este capra! Și că n-am idee de erodarea folclorului (tradițiilor) în zilele noastre! Vai de mine!! Măcar de la cursurile și seminariile de folclor de la facultate, și tot aș ști.
Eu creditasem textul dvs. cu un sens umoristic pe care, după cum înțeleg acum, nu l-ați avut în vedere. Dar nu-i nimic! N-ar fi pentru prima dată când un cititor/ critic ar investi într-un text mai mult decât a pus autorul său... Altminteri, conform intențiilor dvs. mărturisite, el râmâne modest. Din fericire (pentru text), ceilalți comentatori au găsit și alte valențe decât cele prezumate de dvs.

Musai să mă explic. Este evident că mă refeream la soacră în text și sunt sigur că ați înțeles, dar m-ați luat un pic la mișto cu viitoarea nevastă a eului liric. Nu m-am supărat, Doamne ferește, dar am atras atenția că am vorbit de tradiție, de faptul că e o tradiție ca soacra să-i vină eului liric la fiecare revelion. Ceea ce nu s-ar potrivi pentru căprița de fiică-sa. Nu vă suspectez de niciun fel de necunoaștere și vă voi citi în continuare cu plăcere.

Vecinul nu te prea iubește
Dar vrei ca, astăzi, negreșit,
Să vezi cum i se împlinește
Un vis, cu capră și mierlit.

Epigrama mi se pare tare reușită. Sincer nu înțeleg nici pe Tudor Cristea nici pe G.P.I. în explicațiile pe care le dau. Există \"Jocul caprei\", la noi la sat îi mai zice și \"Țurca\", se marge ca și cu colinda din casă în casă, capra sugerează vremurile care vin și care pot să fie mai bune sau mai rele iar dacă vine socru cu capra, se înțelege că aia-i soacra, e clar ce vremuri poate aștepta ginerele.
atâta o priceput,
mitru

Vecinul nu te prea iubește
Dar vrei ca, astăzi, negreșit,
Să vezi cum i se împlinește
Un vis, cu capră și mierlit.
(florian abel)

Vecinul meu e-un mediocru,
Deci ca să-i tacă țurcii clanța,
Eu nu imi pun in el speranta
Ci in vecinul tatei socru.