Poezie
undeva în lume
1 min lectură·
Mediu
nici înfățișarea nici vârsta
de cuceritor
nu- l socotesc pe cel mai frumos
bărbat din lume
încăpățânată îți scriu
drămăluind rânduri
de parcă aș naște ceasuri cu noroc
gratificate în bacșișuri
cu eleganță în plină-mi maturitate
clasez în exces de amabilitate
să-mi fiu soldatul închipuit
strecurat ca o bună credință
în sânge
caldă, arsă
în parfumul tău
poți rescrie lumea și ea
să fie o carte cu poze frumos
colorată
de drag îți port hainele
sorbim unul din celălalt
și acest întuneric înseamnă ceva
mă scapi printre dinți
înghit și scuip în vacuitatea poveștii
te caut cu flama lumânării
ca în plină zi
același angrenaj
în ciuda propriului, realității
tiraniei
exigențelor sale
și un copil urlă în noi: Vreau acasă!
Vreau acasă! Vreau acasă! Vreau acasă! Vreau acasă!
Vrea..
după Micul_Prinț
rămâi
cea mai frumoasă poezie!
0014
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gabriela Szabo
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriela Szabo. “undeva în lume .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-szabo/poezie/14204865/undeva-in-lumeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
