Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Dintr-o clepsidră

1 min lectură·
Mediu
dintr-o clepsidră înclinată se scurgea
tăcere terapeutică
la celălalt pol se lustruiau armuri cu un sentiment de
nedreptate la purtător
furtuna prezenta un sindrom de unicitate
cu manifestări atipice
afectate femeile deveneau tot mai transparente
vaccinate cu liniștea dinainte de adormirea paznicului
ultimului surîs
treceai prin ele tot mai adînc
de tot mai aproape pînă nu rămînea nici iluzia
din cînd în cînd mureau în pași de menuet
la nașterea nenumitelor dorințe
apoi totul devenea simplu
se întîmplau pașii pe linia invizibilă a cercului
iar diminețile era știut
aveau să le surprindă tot acolo
034.683
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
94
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Gabriela Petrache. “Dintr-o clepsidră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-petrache/poezie/78191/dintr-o-clepsidra

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@alina-manoleAMAlina Manole

Diagnosticul poemului tău este sindrom de unicitate, pus pe transparența care se poate vedea la radiografia iubirii.

Aștept să citesc și poemul lui Niculescu. :)
0
Distincție acordată
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc
dintr-o clepsidră înclinată se scurgea
tăcere terapeutică
la celălalt pol se lustruiau armuri cu un sentiment de
nedreptate la purtător
furtuna prezenta un sindrom de unicitate
cu manifestări atipice


Același crez de înaltă noblețe și de generoasă viziune: dintr-o clepsidră înclinată se scurgea / tăcere terapeutică despre menirea poetului o putem descifra printre si din versuri.Construiești frumos cu sensibilitate lăsând totodată spațiu deschis sugestei metaforice.


afectate femeile deveneau tot mai transparente
vaccinate cu liniștea dinainte de adormirea paznicului


Posezi o putere deosebită de a da strălucire evocativă lucrurilor: afectate femeile deveneau tot mai transparente, printr-o sintaxă metaforică originală, armonios cumpănită: vaccinate cu liniștea dinainte de adormirea paznicului

ultimului surîs
treceai prin ele tot mai adînc
de tot mai aproape pînă nu rămînea nici iluzia


Ușor meditativă cu acea constatare a: ultimului surîs cu inflexiuni emotive, pare o regăsire de sine, o observare fără cripsare a lucrurilor, un gen de compunere poetică practicată cu success de tine.

din cînd în cînd mureau în pași de menuet
la nașterea nenumitelor dorințe
apoi totul devenea simplu
se întîmplau pașii pe linia invizibilă a cercului
iar diminețile era știut
aveau să le surprindă tot acolo


Dorința de viață, imensa dorință de a fi, de a simți totul cu acuitate constituie izvorul poeziei: din cînd în cînd mureau în pași de menuet / la nașterea nenumitelor dorințeChiar în această mare efuziune ești contrariată de nenumăratele motive și poate obstacole…
0
@gabriela-petracheGPGabriela Petrache
Alina – ahaaa, pacient avem, radiografie este, medicul a pus diagnosticul, nu-l mai putem contrazice :).
Mulțumesc pentru “consultație”, urmez tratamentul și mă prezint la control:)

Maria – mulțumesc pentru semne și însemne, m-ai impresionat, demult nu am mai beneficiat de un comentariu atît de amănunțit, că de talentul de ghicitor in zațul cuvintelor eram demult convinsă , steluța o iau cu mine la drum să-mi lumineze pină revin acasă :)
0