Gabriel Nita

Multumesc Herei pentru recomandare.

Iata si o incercare inspirata de versurile tale:


Pasare in zbor.
Intre aripile ei,
secunde rare.

Ma gandesc la observatia ta, sa stii.

Justificarea, in cazul de fata, ar fi acela ca urmaream sa obtin un anumit ritm, similar cu cel al cartii.

Primele versuri s-au vrut intr-un fel fragmentate, pentru ca spre sfarsitul primei strofe ele sa capete ritm.

Un ritm oarecum grav, similar acelei imbibari lente, cu timp.

Nu cred ca poti intelege cu adevarat poezia daca nu se strecoara o anumita pauza in citirea ei.

De altfel ramane ultima strofa, in care orice artificiu s-a vrut indepartat.

Eu cam asta am vrut sa fac, nu pot insa sa apreciez daca am si reusit foarte bine. Cum ziceam, o sa ma mai gandesc insa la sfatul tau. Mai vorbim!

Multumesc tuturor pentru vizita, poezia aceasta a incercat sa surprinda sentimentul pe care mi l-a lasat o carte (La sud de granita, la vest de soare - Haruki Murakami).

Sper sa fi reusit, iar daca ati citit cumva si voi cartea, orice gand al vostru despre ea m-ar bucura.

In ceea ce priveste maturizarea, da, simt si eu acelasi lucru (desi probabil mai e mult pana departe :).

Ce altceva pot spune decat:

Everybody\'s free to wear sunscreen!

Mi-a placut poezia. Imi permiti sa o fur?

Tare mi se pare ca Silvia are dreptate.

Poate nu are nici un rost sa ma mai amestec si eu, dar ultimul comentariu al lui Chris mi s-a parut deplasat.

Te-ai dus la Chisinau ca sa te plimbi printr-o utopie?

Nu exista nicaieri utopii. Iar a te uita intr-o parte nu schimba si nu dovedeste nimic, absolut nimic.

\"Emilia este Isus.\"

Acesta e si motivul pentru care spuneam ca nu aprob (la modul ideal, bineinteles :) stelele acordate textului.

Pentru ca imi pare ca sunt stele acordate mai degraba Emiliei (personajului Emilia), dar totusi textul este o poezie, si a fost postat ca atare.

Merita asadar sa fie judecat pentru valoarea sa poetica.

Cat despre \"nasterea\" Emiliei de la inceputul pana la sfarsitul poeziei, asta e doar o presupunere. (Nu vad de ce ceva foarte simplu ar trebui musai sa fie ceva complicat.)

Sa ma ierte degeaba daca am sa-l fur:

Prozaice himere!...

Nu inteleg interzicerea initiala a poeziei, si nici nu aprob stelele acordate acum acesteia.

Poate doar in spirit de compensatie...

Oricum, o sa mai intru la tine sa te citesc. Pe curand!

O sa ma ierte Epigramistul daca acest comentariu nu-l va lauda de data aceasta pe el, ci epigrama Silviei?

De 5 stele!...

Multumesc pentru vizita.

E drept, de data asta am incercat sa inversez raportul sensibilitate - ironie, dar pe ansamblu, ideea e aceeasi.

Una fara alta nu se poate, cred. Dar asta ramane de discutat.

In ceea ce priveste necesitatea acelei virgule buclucase, recunosc ca m-am gandit mult la asta, pentru ca nu intelegeam de ce ar fi nevoie de ea in acel vers.

\"Vina\" e verb, forma alterata a lui \"Vino!\".

O forma putin desueta, intre noi fie vorba... :)

Pe curand!

Doream sa spun sa o recitesti stiind ca totul e o ironie, asta referitor la manele, la manelele adevarate, dar si la poeziile siropoase, \"dulci\", de aici de pe site.

Mie mi-a placut poezia, parca i-am si vazut zambetul lui Omer.

Manele... fireste, totul e o ironie. A se reciti!!!

O poezie despre Vama Veche?

Tentatia e mare, dar pana atunci voi scrie aici o alta poezie a mea, mai veche.

Orice asemanare cu realitatea e pur intamplatoare, fireste.

\" O INSULA

Agenția mea de turism
duce un marketing agresiv
în favoarea insulelor.
De fiecare dată când trec să întreb
dacă s-a eliberat un continent
ei încearcă să-mi vândă o insulă.
E ca un continent, zic ei zâmbind și cerându-mi
să aleg un trabuc din cutia lăcuită adusă
de o secretară cu pulpele bronzate discret
în regiuni ecuatoriale,
doar ceva mai mică, cu mai puțini băștinași
și mai puține bătăi de cap.
Se înțelege, vă vom pune la dispoziție
cel mai bun hotel al insulei –
puteți alege versiunea demi,
în care singurii alți turiști vor fi cu toții japonezi
(pentru a vă proteja intimitatea,
nu va trebui să faceți conversație dimineața),
sau pe cea completă:
o tânără englezoaică, având coafura ușchită,
o tânără franțuzoaică, nudistă,
și o tânără suedeză,
cu un accent teribil, bineînțeles blondă,
rămânând în hotel cu un roman polițist,
file îndoite nervos, ferindu-se pe cât posibil de soare.
Puteți bate la ușa ei,
cerându-i o aspirină dacă e cazul.
Firește, transportul într-acolo e gratuit,
la fel și ilustratele, prezervativele, cocteilurile,
suvenirurile, plimbările, foile de scris
cu antetul insulei, pixul inscripționat
cu laser pe bilă, cea mai încântătoare formă
de personalizare a semnăturii.

Domnilor, îi întrerup eu,
de mult îmi doresc un continent,
culoare metalizată, mărime medie.
Nu o să cedez, degeaba vă faceți iluzii,
în fața unei trecătoare pasiuni
pentru o insulă, fie ea
chiar și în versiune completă...

/20.02.2003/\"

Ai dreptate, doar partea a doua e balada.

Nu am avut insa curajul sa renunt la prima parte.

Vinovat.

Multumesc pentru stele.

Silvia, a scrie azi o balada a tanarului indragostit e o nebunie.
O nebunie care nu are cum sa fie decat una universala.

Incerc sa ma uit doar la ceea ce fac, nu si la din ce fac.

Pe curand!

E o \"balada\", ceea ce ar trebui sa explice lungimea versurilor.

Scrisa in punct ironic, e drept. Dar universal.

De unde EA, de unde EL.

Multumesc pentru vizita. Pe curand!

Ne cam da lectii de morala
Sotul asta fara boala.
Dar cu o colega tot curioasa
Ma intreb maine... ce-o sa iasa.

Dar oare cine fu vecina
vazuta de client?
Sa fi fost oare Florica
invesmantata... neglijent?

La Vama Veche pentru fete
E concurenta foarte mare.
Raman asadar cu regrete
Si ochii mi-i topesc in... soare.

Au plecat americanii
In Irak cu un oftat.
Ar fi dat ei toti dolarii
Sa ne-ajute la-mbucat!