Gabriel Nita

Ma crezi sau nu, cand mi-am scris comentariul am vrut sa adaug si urmatorul gand: "Am senzatia ca felul in care o poezie este citita si comentata depinde foarte mult si de momentul in care este postata pe site." Dar din greseala apasasem deja pe "trimite", asa ca am renuntat.
Bineinteles, nici nu m-am gandit ca ar trebui "sa-ti ceri scuze ca ai scris-o". Si nici macar nu pot spune ca "nu mi-a placut poezia ta".
Dar comentariile celorlati mi s-au parut exagerate. Pentru ca o poezie "superba" e o poezie pe care o pastrezi toata viata alaturi de tine, o poezie care nu se epuizeaza niciodata, o poezie in care s-a strecurat un fior de magie.
Nu mai vorbesc de "genial": mie imi este si frica sa folosesc acest cuvant.
Lipsa de grad de comparatie, aceasta e concluzia mea...

Sunt curios ce-o fi gasit toata lumea la poezia ta. Mie mi se pare simpatica, dar pana la superba... mai e.
Am citit-o de cateva ori, si tot "rupta" mi se pare.
Poate ca-i dorul de mare si de vacanta de "vina".
Sau daca nu, combinatia de malai si gust de tren.

Imagineaza-ti ca nu citesti poezia, ci ca o auzi. Fiecare "mai departe" trebuie sa se indeparteze si sa se stinga...
Cand am scris poezia, folosisem o anumita asezare in pagina, care insa vad ca nu s-a pastrat.
Sa vad daca pot face altceva!

Oriana, pe mine m-ai nedumerit... De ce trei?
Ca doar nu e adunare.
Judecand din perspectiva ta, geometrica, cele trei puncte pot forma orice plan, deci poezia e un spatiu tri-dimensional. Iar cum Poetul trebuie sa fie totodata si in afara ei si inauntru, e logic ca el sa se gaseasca intr-un spatiu mai inalt, definit de 4 dimensiuni, din care sa le poata sufla vantul in pene.
(Poti ajunge aici si prin insumare, daca tii cont si de timp: "pe a doua de prima oara...")

Mie nu prima strofa mi s-a parut deosebita, ci tocmai ultima, care e foarte puternica si in care am simtit cuvinte magice. Dar, bineinteles, fiecare cu parerea sa...

Privesc in oglinda.

Rolul artei este acela de a-l aduce pe Dumnezeu intr-o stare placuta omului. Pentru ca Dumnezeu se confunda cu tot ceea ce este si cu tot ceea ce nu este. Artistul e cel care are "dreptul" de a selecta si de a interpreta ceea ce vede, pentru a o spune si celorlalti oameni.
De aceea, artistul nu va putea fi niciodata multumit. De gatul lui atarna o responsabilitate mult prea mare. E om si e slab, uneori e deznadajduit, alteori plange - pentru el tacerea e o frustrare, ca si cuvintele care nu si-au castigat inca perfectiunea.
El trebuie sa simta de doua ori mai puternic tot ceea ce simte oricare alt om. Pentru ca el e alesul lui Dumnezeu...
In versurile poetilor se vor amesteca intotdeauna atat bucuria si fericirea, cat si tristetea si teama.
Primele, pentru ca lumea exista. Si suntem aici, si putem iubi, si visa, si dansa, si alerga, si vedea, si spune...
A doua, pentru ca dintre toate lumile posibile, aceasta s-ar putea sa fie... cea mai buna. Suras amar, ce ne reteaza visul.

Oglinzile ar trebui sa trimita spre noi lumina. Dar vin poetii si le strica netezimea. Ramane sa adunam ratacitii fotoni si sa incercam sa aflam cum poate este viata - cea din spatele nostru.

Mie nu-mi place penultimul vers: "rostind un ton inalt, initiatic"

Pacat. Dar poate maine nu o sa-ti mai fie lene, asa ca am sa mai vizitez o data poezia ta, sa vad de nu cumva...
Cat despre numele meu, nu sunt sigur, dar Gabriel inseamna parca ceva de genul "luptatorul lui Dumnezeu". Sau pe aproape.
Dupa cum vezi, ne invecinam.
Despre Lapislazuli e un comentariu la poezia mea "ORB 2".
Iata ca am ajuns sa ii fac si reclama...
Pe curand!

E un vers in poezia ta ("cu privirile staruinde amestecandu-se in catarg") care nu-mi place. Mi se pare fortat si greoi, ca bolovanul lui Sisif rasturnat mereu in susul muntelui.
Dar in rest... ti-as da cu placere steluta de aur. Asa, de dragul gandului rupt.

Nu, mie mi se pare slaba. Atat in versuri, cat si in ceea ce exprima. Mai trebuie sa cresti.
In valoare, vreau sa zic...
Pe curand si la mai bune!

<< Lumea era frumoasa daca o priveai asa, fara sa cauti nimic, asa simplu, asa copilareste. Luna si stelele erau o frumusete, o frumusete erau raul si malul, padurea si stanca, capra si carabusul auriu, floarea si fluturele. Frumos si placut era sa mergi astfel prin lume, atat de copilareste, atat de treaz, receptiv la tot ceea ce era aproape de tine, fara umbra de indoiala.>>
Hermann Hesse - "Siddharta"

Crocodilul cu corn verde
s-a ascuns la voi in gand
si in loc ca sa ma certe
ma loveste doar tacand!

O, sper sa nu se intample asta. De ce sa-l vad tocmai eu?
(Adica, pentru a sti cum mor pescarusii, trebuie neaparat sa-i vedem? Nu poate ajunge si un gand?)

Zadarnic insa... struna inca trebuie strunita.
Imi dai impresia ca lupta ta e mai mult cu rimele, decat cu gandurile. Incearca sa fii simplu in versurile tale, dar in schimb sa transmiti mai mult din ceea ce simti.
Poezia nu e infatisare, ci traire.

Ma pui in dificultate... E adevarat ca acel "si" nu zice nimic si ca nu-si are locul acolo. Dar nu-mi place versul "ca un fluture", nu-mi suna a fi vers.
Chiar nu e nevoie de nici o poticnire intr-o poezie atat de mica?
Astept si alta opinie, iar daca aceasta va fi identica celei exprimate de tine, ei bine, atunci presupun ca zeilor poeziei le va mai fi inaltata o jertfa...
Pe curand.

Imi place concluzia lui Emilio: Arcus scapat in corzi.

Fireste, a face dragoste presupune un cuplu. In timp ce poetul de obicei este singur - atunci cand scrie, cel putin.
Am putea discuta despre cine este "al doilea" in acest caz.
Poate inchipuitul cititor, poate inchipuitul duh bun al fiecaruia... Nu stiu.

Pe curand!

Pai nici nu am vrut sa fac aluzie la asa ceva (ca tu te-ai referi la aceleasi clisee mentale). Doar am zis ca nu voi comenta poezia ta!...
Atata doar ca titlul ei m-a alergat in alta directie a ideii.
Sunt de acord cu ceea ce afirmi tu despre poezie.
Dar, lasa-ma sa precizez ceva. Nu sunt sigur ca am fost suficient de clar. Atunci cand zic ca poezia este dragoste, nu ma refer la sentimentul respectiv (nu vad de ce poezia n-ar putea fi si despartire, sau ura, sau momentul in care ai ochii carpiti de somn, sau...), ci la gestul de A FACE dragoste, opus unei masturbari mecanice si goale.

Nu voi comenta in nici un fel poezia ta, intrucat astazi ma simt lipsit de parere si cu gandurile toate amortite.
Dar m-as opri un pic asupra titlului pe care l-ai ales poeziei tale.
Voi incerca sa-l separ de poezia in sine.
Pe mine personal nu ma intereseaza cliseele mentale. La o adica, ele sunt si vor ramane, la fel cum vor continua sa fie scrise versuri imitandu-le pe ale altora. Ca nu au valoare, e adevarat... Dar deja stim asta, si n-are nici un rost sa ne batem capul cu ele mai mult decat pentru a le spune sa se caute celor care chiar ar putea fi ei insisi.
Din contra, pe mine ma doare o alta masturbare: cea de a fi cu orice pret original. "E usor a scrie versuri, cand nimic nu ai a spune..."
Putin ma doare de forma versurilor, putin ma doare de cuvintele folosite, cat ele nu-mi transmit ceva autentic. Cat timp eu nu le simt sufletul.
Desigur, e si o chestie de sensibilitate, de consonanta intre tine, cititor, si scriitor.
De aceea, unele poezii se afla intr-un alt spatiu - sa-i zicem indiferent - de unde nu te ating si nici nu iti comunica ceva.
Dar nu intotdeauna. Pentru ca exista si poezii care te dor, exista si poezii moarte, exista si poezii artificiale, exista si poezii care nu pot fi citite.
A lua decizia de a scrie e (sau cred ca ar trebui sa fie) o decizie grava, si trebuie sa fii constient de consecintele ei. Iar daca e vorba de poezie, atunci de o mie de ori mai mult. Tocami pentru ca poezia este atat de impalpabila, si pentru ca non-poezia se poate ascunde cu atata usurinta in spatele versurilor.
Caci adevarata poezie e DRAGOSTE, dragoste pe bune si pe rele...

Trebuie sa recunosc, cu asta chiar m-ai prins. E una din poeziile care mi-au placut si mie cel mai mult.
De aceea, daca ai timp, te invit sa citesti si o alta poezie a mea, scrisa cu gandul la cea a lui Blaga.
"Nevazutii"

Scuza-ma, m-ai nedumerit un pic... Te referi la dragoste ca modalitate a ce?
Multumesc insa pentru incurajare.
Astept un raspuns. Cat mai curand.