Mediu
'In arta nu exista straini'. Sunt de acord cu Brancusi. Publicand in acest site eu doresc sa transmit ceva. Rolul artei, in opinia mea, este aceea de a aduce omul intr-o stare placuta divinitatii. Oricine realizeaza acest lucru este in viziunea mea un artist. Cu cat aceasta stare transmisa publicului este mai pe placul divinului, cu atat artistul este mai valoros. Rezulta ca artistul este un instrument al lui Dumnezeu. De fapt in sistemul castelor din India, subcasta artistilor era asimilata castei brahmanilor (preotilor), cea mai inalta casta, iar sistemul de instruire a celor sunt acceptati sa devina artisti nu difera in esenta de sistemul de instruire al yoginilor sau isihastilor.
Arta este un insotitor nedespartit al tuturor marilor religii. Cand David canta sufletul lui Saul era linistit. Rugaciunile au fost transformate in poeme si cantece, momente ale aparitiei si dezvoltarii religiilor au fost retinute in picturi sau sculpturi, iar arta decorativa a patruns in toate casele. 'Adevarul si Frumosul una sunt' reflecta faptul ca arta si religia sunt moduri de a ne apropia de Dumnezeu. Un artist trebuie prin urmare sa-si accepte pozitia si sa adopte un comportament corespunzator unui slujitor a lui Dumnezeu.
Starile de deznadejde sau frustrare nu le pot intelege la un artist. Este, din punctul meu de vedere, o incompatibilitate. Dumnezeu este atotputernic si ne iubeste. Pentru ca ne iubeste ne doreste binele, iar pentru ca este atotputernic ni-l si daruieste. Traim deci in cea mai buna din lumile posibile. Daca eu as fi un conducator si as da supusilor mei ce este cel mai bun pentru toti si pentru fiecare in parte, as fi foarte surprins sa vad ca macar unul dintre ei este nemultumit. Sunt ferm convins ca asa este si Dumnezeu cand cineva se plange, indiferent de motive. Primind permanent ce este mai bun din ce meritam, ar trebui sa fim mereu veseli si satisfacuti.
Desigur viata nu este un covor rosu asternut in cale, dar e bine sa intelegem ca ce este mai bun nu este neaparat cel mai placut sau logic lucru care ni se poate intampla. Suferinta este una din modurile de rascumparare a greselilor, iar cea mai buna cale de a nu mai suferi este evitarea lor si nu tanguiri fara rost. Am vazut in productiile din acest site multa suferinta. Logica noastra limitata ne impiedica sa vedem cauza suferintei si ne plangem ca suferim fara motiv. Pentru a lamuri acest lucru am sa va relatez o mica povestioara hassidica (echivalentul iudaic al isihasmului). Moise se odihnea langa o fantana. La un moment dat a venit un om caruia i-a cazut o punga cu bani. Acesta a plecat fara sa observe. Un al doilea om a venit, a baut apa, a vazut punga, a luat-o si a plecat. Un al treilea a sosit, a baut apa si obosit s-a culcat. Primul om, obsevand lipsa pungii, s-a intors la fantana, l-a acuzat pe cel de-al treilea de furt, s-au incaierat si in final a treia persoana a fost ucisa. Moise, martor al acestei intamplari i-a cerut lamuriri lui Dumnezeu, solicitandu-i sa-i explice de ce a fost ucis un om nevinovat, altul a fost lasat sa plece cu bani nemeritati, si de ce altul a pierdut bani si a devenit ucigas. Dumnezeu i-a spus lui Moise ca de data asta ii va explica dar ca nu are timp sa-i explice de fiecare data cand se intampla ceva neasteptat. Dumnezeu i-a explicat ca tatal celui de-al doilea om nu primise niste bani datorati de tatal primei persoane, iar a treia persoana comisese o crima al carui autor era necunoscut...
Niciodata nu suntem loviti fara motiv sau cu scopul de a fi distrusi. Inconjurati permanent de dragoste, chiar daca prezenta ei ne scapa, nu avem nici un motiv de a fi tristi. Numele orasului meu, capitala tarii Bucuresti, vine de la bucurie si probabil ca acest nume reflecta ceva. Sunt ferm convins ca acest nume va reflecta o realitate. Pentru acest lucru ceva trebuie schimbat. Tolstoi spunea ca toti vrem sa schimbam lumea, dar nimeni nu se gandeste sa se schimbe pe el insusi. Daca vrem sa schimbam ceva, si sentimentul de melancolie si visare atat de prezent in acest site, sugereaza ca exista posibilitati vaste de imbunatatire, trebuie sa ne schimbam pe noi. Din aceasta cauza am abordat un stil vesel, chiar daca temele tratate sunt foarte serioase. Sper ca stare avuta de vizitatori la citirea acestor poezi sa fie placuta lui Dumnezeu.
065.679
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sorin Voinescu
- Tip
- Articole
- Cuvinte
- 742
- Citire
- 4 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Sorin Voinescu. “Scrisoare deschisa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorin-voinescu/articol/20414/scrisoare-deschisaComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PBAkemi, sustiteoria antitezei fara a cunoaste macar lucrurile simple despre cele doua "subiecte". Dumnezeu NU a creat raul. sa nu uitam ca Lucifer a fost cea mai stralucitoare si respectata dintre creaturile Lui. Si ingerii au vointa libera. A fost dorinta lui (din invidie) pentru a alege calea gresita. Na ca m-am apucat sa tin lectii.... pare rau, scuze!:)
0
SLNu-ti cere scuze, fiecare e cu pararea lui.:) Eu una nu sunt de acord ca este in totalitate bun si orice mi-ai spune nu ma convingi ca Raul nu s-a nascut din el; fiind omniprezent, cunoscand toate spatiile si timpurile existente, ar fi stiut de caderea lui Lucifer. Era inevitabil sa se-ntample asa ceva (dupa parerea mea), universul are nevoie de un echilibru. Stii cum se spune: misterioase sunt caile Domnului.
0
PBOffff.... teorii nefondate pe cunoasterea teoriei de "Dumnezeu". In primul rand, cand te exprimi intr-o astfel de problema, termenii trebuiesc sa fie clari deoarece daca ii folosesti gresit in context, rationamentul este si el perceput gresit. Exemplu: Raul nu avea cum sa se NASCA din Dumnezeu deoarece Lucifer este o CREATIE(!!!). Intru adevar Dumnezeu stie totul dar nu INTERVINE! Nu a creat raul pentru un contrabalans. De ce? simplu! Ce iese din Bine este Bine, ce iese din Rau, este rau. Continuand acest rationament as putea spune ca Dumnezeu este Rau?! Desigur, deoarece a creat Raul (?!) Este adevarat? NU! Este FALS! Am avea doua forte negative. Unde este echilibrul metionat de tine?:)
0
GNPrivesc in oglinda.
Rolul artei este acela de a-l aduce pe Dumnezeu intr-o stare placuta omului. Pentru ca Dumnezeu se confunda cu tot ceea ce este si cu tot ceea ce nu este. Artistul e cel care are "dreptul" de a selecta si de a interpreta ceea ce vede, pentru a o spune si celorlalti oameni.
De aceea, artistul nu va putea fi niciodata multumit. De gatul lui atarna o responsabilitate mult prea mare. E om si e slab, uneori e deznadajduit, alteori plange - pentru el tacerea e o frustrare, ca si cuvintele care nu si-au castigat inca perfectiunea.
El trebuie sa simta de doua ori mai puternic tot ceea ce simte oricare alt om. Pentru ca el e alesul lui Dumnezeu...
In versurile poetilor se vor amesteca intotdeauna atat bucuria si fericirea, cat si tristetea si teama.
Primele, pentru ca lumea exista. Si suntem aici, si putem iubi, si visa, si dansa, si alerga, si vedea, si spune...
A doua, pentru ca dintre toate lumile posibile, aceasta s-ar putea sa fie... cea mai buna. Suras amar, ce ne reteaza visul.
Oglinzile ar trebui sa trimita spre noi lumina. Dar vin poetii si le strica netezimea. Ramane sa adunam ratacitii fotoni si sa incercam sa aflam cum poate este viata - cea din spatele nostru.
Rolul artei este acela de a-l aduce pe Dumnezeu intr-o stare placuta omului. Pentru ca Dumnezeu se confunda cu tot ceea ce este si cu tot ceea ce nu este. Artistul e cel care are "dreptul" de a selecta si de a interpreta ceea ce vede, pentru a o spune si celorlalti oameni.
De aceea, artistul nu va putea fi niciodata multumit. De gatul lui atarna o responsabilitate mult prea mare. E om si e slab, uneori e deznadajduit, alteori plange - pentru el tacerea e o frustrare, ca si cuvintele care nu si-au castigat inca perfectiunea.
El trebuie sa simta de doua ori mai puternic tot ceea ce simte oricare alt om. Pentru ca el e alesul lui Dumnezeu...
In versurile poetilor se vor amesteca intotdeauna atat bucuria si fericirea, cat si tristetea si teama.
Primele, pentru ca lumea exista. Si suntem aici, si putem iubi, si visa, si dansa, si alerga, si vedea, si spune...
A doua, pentru ca dintre toate lumile posibile, aceasta s-ar putea sa fie... cea mai buna. Suras amar, ce ne reteaza visul.
Oglinzile ar trebui sa trimita spre noi lumina. Dar vin poetii si le strica netezimea. Ramane sa adunam ratacitii fotoni si sa incercam sa aflam cum poate este viata - cea din spatele nostru.
0
SV
Sunt o persoana simpla si logica. Voi defini binele ca tot ce ne aproprie de Dumnezeu, iar raul tot ce ne indeparteaza de El. Dumnezeu este bun dar este si drept. El ne-a dat libertatea de a alege. Fiecare din noi poate alege sa se apropie de divin sau nu. Au existat si mai exista inca persoane care dupa ce au mers pe drumul catre Rai, din diverse motive, au parasit acest drum. Pentru faptele lor bune facute in trecut au primit o serie de binecuvantari, de puteri. Faptele bune sunt rasplatite la fel, indiferent de scopul in care sunt facute. Asa cum adevarul continut este cel care da forta unei minciuni, tot asa faptele bune facute anterior sunt cele care dau forta demonilor. Dumnezeu este singura sursa de putere. In aceasta privinta legenda hindusa despre Shri Kartikeia este elocventa. Dupa ce armata demonilor a fost invinsa, fiica regelui asurasilor a promis ca va face in asa fel incat armata divina sa fie infranta. Ea a luat forma unei tinere frumoase si s-a prezentat unui intelept. Acesta a acceptat sa se casatoreasca cu ea. In urma casatoriei au rezultat trei copii. Dupa ce acestia au crescut inteleptul a considerat ca a venit vremea sa devina sihastru. Le-a spus copiilor sa-si asculte mama si a plecat. Demonita a cerut copiilor sa faca asceze astfel incat sa fie pe placul lui Shiva. Acestia au primit puterea de a nu putea fi invinsi decat de Shiva. Cu aceste puteri ei au pornit razboi si au invins armata divina. A urmat o perioada de dominatie a demonilor care a luat sfarsit cu creerea lui Shri Kartikeia, fiul lui Shiva, care i-a invins. Pe drumul catre Dumnezeu sunt unii care dupa ce au capatat, corect, un anumit statut, observa cum sunt depasiti de altii care dupa opinia lor nu merita acest lucru si incearca sa-i impiedice, asa apare raul. In ceea ce priveste adaugarea a noi si noi concepte, matematicianul german Godel a demonstrat ca orice sistem corect si suficient de bogat este incomplet. Asta inseamna ca in orice sistem logic nu putem demonstra totul cu un numar fixat de ipoteze. Intotdeauna va apare un adevar care pentru a fi demonstrat va fi nevoie de inca o ipoteza.
Nu este nevoie sa cunosti nici o alta lume pentru a fi sigur ca suntem in cea mai buna dintre lumile posibile. Cu totii am facut in liceu grafice si am calculat extremele functiilor. Procedura era sa gasim aceste extreme prin metode matematice, acestea aveau anumite proprietati. Odata stabilit ca un punct indeplinea caracteristicile cerute era clar ca era un maxim (respectiv minim). O lume dominata de Dumnezeu este evident ca este cea mai buna. Eu unul nu am nevoie de nimic mai mult. Maximul unei functii poate fi o valoare negativa, aceasta depinde de functia respectiva. Daca vrem o lume mai buna sa facem in asa fel incat sa meritam mai mult. Dumnezeu nu este un tiran. Chiar daca stie ca o anumita persoana va folosi puterile obtinute in scopuri rele, el i le va acorda. Pe de o parte pentru ca este drept si pe de alta parte pentru ca este atotputernic si mai devreme sau mai tarziu vointa Sa se va impune. Toate religiile vorbesc despre revenirea Mantuitorului pe pamant, perioada care va coincide cu distrugerea fortelor demonice.
Nu sunt de acord ca un artist este slab. Oricine face lucrarea lui Dumnezeu este sub protectie divina. Eu am acasa un set de scule. Daca aceste scule sunt suficient
de bune ca sa imi fac treaba, le ingrijesc
cat pot de bine, daca nu caut altele. Faptul ca am folosit o scula, pe care ulterior am inlocuit-o, nu ii asigara respectivei scule un loc privilegiat. Pentru a o pastra ea trebuie sa fie intr-un fel utila. Eu consider ca toti artisti sunt persoane puternice. Este posibil ca acest lucru sa fie corect o perioada limitata de timp, atata timp cat respectivul artist este o unealta buna in mainile divine. Oamenii lui Dumnezeu nu sunt asa pentru ca sunt perfecti ci pentru ca se perfectioneaza continuu. Pentru a primi binecuvantarile divine trebuie sa le meritam. Pentru acest lucru trebuie sa trecem peste niste incercari. Nu trebuie sa privim vitregiile vietii ca pe niste incercari de distrugere a noastra ci ca pe un prilej de evolutie. Obstacolele ne sunt puse in viata nu pentru a ne rani sau a ne opri ci pentru a le depasi. Momentele dificile depasite sunt fundamentul realizarilor viitoare. Daca Dumnezeu ne uita, atunci nu ne mai incearca de loc, si nu mai putem sa ne inaltam. Probabil de aici a venit mitul suferintei artistilor.
Nu este nevoie sa cunosti nici o alta lume pentru a fi sigur ca suntem in cea mai buna dintre lumile posibile. Cu totii am facut in liceu grafice si am calculat extremele functiilor. Procedura era sa gasim aceste extreme prin metode matematice, acestea aveau anumite proprietati. Odata stabilit ca un punct indeplinea caracteristicile cerute era clar ca era un maxim (respectiv minim). O lume dominata de Dumnezeu este evident ca este cea mai buna. Eu unul nu am nevoie de nimic mai mult. Maximul unei functii poate fi o valoare negativa, aceasta depinde de functia respectiva. Daca vrem o lume mai buna sa facem in asa fel incat sa meritam mai mult. Dumnezeu nu este un tiran. Chiar daca stie ca o anumita persoana va folosi puterile obtinute in scopuri rele, el i le va acorda. Pe de o parte pentru ca este drept si pe de alta parte pentru ca este atotputernic si mai devreme sau mai tarziu vointa Sa se va impune. Toate religiile vorbesc despre revenirea Mantuitorului pe pamant, perioada care va coincide cu distrugerea fortelor demonice.
Nu sunt de acord ca un artist este slab. Oricine face lucrarea lui Dumnezeu este sub protectie divina. Eu am acasa un set de scule. Daca aceste scule sunt suficient
de bune ca sa imi fac treaba, le ingrijesc
cat pot de bine, daca nu caut altele. Faptul ca am folosit o scula, pe care ulterior am inlocuit-o, nu ii asigara respectivei scule un loc privilegiat. Pentru a o pastra ea trebuie sa fie intr-un fel utila. Eu consider ca toti artisti sunt persoane puternice. Este posibil ca acest lucru sa fie corect o perioada limitata de timp, atata timp cat respectivul artist este o unealta buna in mainile divine. Oamenii lui Dumnezeu nu sunt asa pentru ca sunt perfecti ci pentru ca se perfectioneaza continuu. Pentru a primi binecuvantarile divine trebuie sa le meritam. Pentru acest lucru trebuie sa trecem peste niste incercari. Nu trebuie sa privim vitregiile vietii ca pe niste incercari de distrugere a noastra ci ca pe un prilej de evolutie. Obstacolele ne sunt puse in viata nu pentru a ne rani sau a ne opri ci pentru a le depasi. Momentele dificile depasite sunt fundamentul realizarilor viitoare. Daca Dumnezeu ne uita, atunci nu ne mai incearca de loc, si nu mai putem sa ne inaltam. Probabil de aici a venit mitul suferintei artistilor.
0
Este bine pentru sufletul tau ca privesti atat de optimist lucrurile, dar nu ti-ai pus vreodata intrebari privind existenta unui Dumnezeu Bun care iubeste oamenii atat de mult incat le daruieste Binele? Dar Raul, de unde vine? Daca vei raspunde de la Diavol nu accept acest raspuns pentru ca Lucifer a fost creat tot de Dumnezeu, deci Raul face parte tot din Marele Creator.
"Binele si Raul nu exista in sine, fiecare este numai absenta celuilalt"-Jose Saramago.
Eu personal cred ca avem o viziune mult prea limitata in momentul de fata despre ceea ce ne-a facut sa existam si ca am inventat o multime de concepte si definitii sa explicam niste lucruri candva simple trasformandu-le astfel in enigme ce se cer a fi explicate. Si uite asa inventam alte concepte si definitii pentru cele existente deja.
Cea mai buna din lumile posibile? Ca sa faci o asemenea comparatie ar insemna sa fi cunoscut si alte lumi posibile. Daca le-ai cunoscut(!?!) atunci poate esti un om norocos, dar niciodata n-am exclus posibilitatea ca "se poate si mai rau"/"se poate si ma bine". Si lumea asta a noastra ma indoiesc ca este guvernata de lucruri care sa o faca cea buna.