Gabi Marin

\"vreau să mă ridic & nu pot/oamenii aceștia pun pământ între mine și ei\". Ma intreb de ce distanta(spirituala)fata de cei din jur,de ce maruntisurile de lut cu care acestia se inconjoara,iti pot impiedica ridicarea.Zborul fiecaruia nu depinde oare de gramezile de pamant/vremelnicie din propriul Eu? Sa vina cu basculante pline de tarana cei din jur cum iti pot acoperi aripile? Aripile acelea arse de tigara,de lehamite si de prea multe dorinte.

Si acum o biblioteca dintr-un oras micut.Camera mica,bibliotecara plictisita.Copilul intra timid:\"Buna ziua\".Bibliotecara vorbeste la telefon.Copilul ramane in usa timid.Bibliotecara ii face semn sa inchida usa.E curent.Copilul o inchide.Bibliotecara vorbeste la telefon.Copilul tace.Bibliotecara incheie conversatia telefonica:\"Ce doresti?\".Copilul incetisor:\"O carte\".Doamna suparata:\"Numele cartii,autorul.Asa se vine aici?\".Copilul tace speriat.Si apoi luminat de ideea salvatoare:\"O vreau pe aceea :o carte mare,frumoasa,cu coperte lucioase.\"\"Acelea nu se imprumuta sunt pentru expozitie.Spune odata ce vrei.\"Copilul tace.Iese cu capul plecat.S-a facut iar curent.

Pasul \"noptii fara talpa\" striveste tarziul sub apasarea sa,singuratatea se frange sub aripi de fluturi in spaima umbrei vietii cea fara de viata in care \"vom imparti lutul\" demiurgic cu Dumnezeu.
\"Imi adun umerii\"cu smerenie Teodore pentru a-ti multumi pentru acesta poezie.

Stii ce nu-mi place la textele tale Ioana? Faptul ca dau dependenta.Il citesti pe primul si nu te mai poti opri.

E atat de realist scrisa ca simt mirosul oalelor ce bolborosesc gras si conjugal pe aragazul cu usita defecta.Mi-e teama de mopul Elizei care asteapta nervos o alta intrebuintare decat cea hotarata de fabricant.