Poezie

Cenușă și diamant

2 min lectură·26 iulie 2021

Mediu

Cenușă și diamant 25.07.20121

Te-am văzut goală și udă de lacrimi curgând,

Te-am văzut cu inima zdrobită de alții

-Ți-am dat haina sufletului meu,

Ca astfel golul trupului și al sufletului,

Să nu mai fie deșert ci să se umple.

-Ți-am umplut inima cu inima mea,

Cuprinsă de dorul revederii și al bine Șederii.

N-a fost deajuns – atunci m-am vândut -

Da, m-am vândut iubirii eterne, ce spune

Că nu poți dărui fără a te vinde ei, iubirii – eu, da, eu!

M-am vândut acestei iubiri către tine,

Fiind astfel sclav pe viață și chiar în eternitate.

Tot n-a fost deajuns – atunci m-am făcut cenușă

Iar Soarele m-a făcut diamant,

Prins mai apoi la gâtul tău.

Eram fericit căci eram aproape de inima mea,

Inima ce dacă aminte ți-aduci, ție ți-o dăruisem...

Eram așezat în lanț chiar pe sufletul meu

Ce acum te îmbrăca – simțeam că inima ta

Renăscuse, așa, ușor, hrănindu-se cu a mea,

Și că tu erai acum fericită deși pentru tine

Deajuns nu era niciodată – vedeam strălucirea mea,

Peste inima ta, te vedeam pe tine, acum,

Însă mut eram și nu mai puteam zice nimic:

Eram oglindă si stâncă în fața inimii tale!

Deodată, m-ai simțit, și-ai început să mă strigi...

Însă ce folos, căci nu mai eram om,

Cenușă și diamant sunt eu acum...

Inima mea mai bătea în tine –

Nimic nu mai era ca la început

Doar amintirea inimii tale...

Ea mă facea să strălucesc ușor în apus.

00865

Frone Ilarie-Adrian. “Cenușă și diamant.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/frone-ilarie-adrian/poezie/14156827/cenusa-si-diamant

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.