Florina Daniela Florea

si continuarea, venita intr-un alt text pe care l-am retras nu demult
*
când încă mai știam să umblu prin vocabulare scriam ușor acum e ca și cum rup din mine cuvinte
niste pene să îmi fac un cuib dar bate vantul prea puternic noaptea e prea neagra și atunci mă așez și beau un ceai
descântând în gând cuvinte pe care niciodată nu le-am știut nu le-am învățat nu le-am mirosit
și încerc să fiu fericită
ziua de joi a fost vândută deja urmează o zi de post apoi nu mai urmează nimic fiindcă sâmbăta și duminica nu mai urmează nimic
sâmbăta și duminica fugim spre neființa noastră aproape de îngeri dacă există îngeri
dacă nu există îi visăm o clipa pentru a îi crea apoi îi ucidem lunea înecându-i în marea noastra derută
dar lunea se întâmplă rar
o data în viață


epilogul zilei de joi, daniela-ela.
epilogul meu.

ma iarta pentru ca ti-am napadit pagina.
dar titlul acesta al tau...e o vorba atat de draga mie.
mi-e draga dintotdeauna-zilelor-de-joi.

multumesc pentru clipa, pentru memento.

Stiai ca voi veni aici, Daniela, nu-i asa? Stiai.Cumva stiai. Titlul cu joi si cu ingeri...

L-am adulmecat si m-am asezat intre cuvinte, incercand aduceri aminte de mine insami uitata sau neuitata.
Urmele pasilor mei. Nisip. Vremuri.
Propria mea fantoma.
Uneori ma sperii, alteori rad. Insa niciodata nu reusesc sa prind clipa aceea. Cea care ma poarta \"cu talpile alunecand pe alt cer\".

Urmele mele pe aici sau aiurea...
Nu ma pot opri sa nu le matur cu gandul. Si puhhh. Huhhh-puhhh. Vraja de copil, desi \"nu mai am unghii lungi\". Doar fantoma mi-o pipai fara sa tremur.

Poate mi-ai mai citit cuvintele astea. Poate nu. Dar joia

...ingerii nu au aripi sa zboare. Au aripi fiindca au nevoie sa le ploua pe pene.
Dar e mult prea complicat pentru mine azi, joi, sa inteleg. Era o vorba ca joia mor fluturi si apoi am uitat daca e adevarat ori ba. Probabil ca nu. Sau poate cand mor fluturi ziua se face joi... Asa o incurcatura prin vocabulare.

Caut o poteca..Eu nu o stiu dar talpile mele poate da.

dintr-o carapace de testoasa
o gaura de sarpe perpetuu cautata
oftatul acela rabufnind din privire si-atat cuvintele-si tes panza de paianjen direct pe tavan becul tace o lume verde promisa - pretul platit to live, gura deschisa branhii uscate sssssssst

amintind o muzica subtire, Green Day - Wake Me Up When September Ends

it doesn\'t matter, florin, limba n-a fost nicicand mai acasa ca in carapacea asta de testoasa

trecem, trec

ma descopar singura ca fiind de-o naivitate infioratoare, necitind toate articolele de pe aici, descopar acum scris undeva \"critic Felix Nicolau\".
Imi cer scuze pentru toate bazdaganiile mele de pe-aici, cu nuante de pseudo-intelegere literara.
Acum pricep si percep anumite indemnuri si altfel.
In cautarea unei gauri de sarpe,

poate suna aiurea, dar intreb retoric: ce treaba am eu cu tendintele de aici sau de aiurea? prefer sa raman eu insami:)
hai sa ma opresc aici, altminteri iar ne ia la ochi un editor.
daca vrei, folosim mailul pentru alte comentarii, desi e posibil sa nu aibe acelasi haz ca aici.

neah...nu obisnuiesc sa remaiez.
arunc la cos. cumpar altii/altele. daca am bani. daca nu, ma uit si eu prin vitrina, mai aprind un chibrit, mai frig un deget. stuff like this.
dar ti-am recitit \"maneaua\". oricum o prefer celeilalte, cu bibeloul. nu stiu de ce. poate pentru ca nu e atat de explicita.
whatever.

n-ai de ce sa te chinui si nici de ce sa te repezi la gatul meu. e doar o schimbare de pozitie, atata tot, generata de textul tau, evident.
...uite-asa mi-ai amintit de o veche \"manea\" de-a mea.
(fii indulgent, pe-atunci eram teribil de copil:) in ale scrisului )

da.

am obosit să tot practic decență
ca fiind una din pozițiile cele mai folosite
de misionarii poeți

fac-o-paranteză
de când au descoperit
Indiile
toți
cu propaganda
-cuvântați
-cuvântați
în sutanele lor lungi
burlești
cu șliț la spate
și privirea-ntr-o parte
au o singură carte
pe care o joacă
la bursă
pe wall street-ul
curenților literari
se poartă-purtați-mă
mai-la-deal-mai-la-vale
semafoare
cerculețe roșii
acum e verde, pot scrie
există, da, Kamasutra
acelorași cuvinte
închid-paranteza-desfăcută

n-ar fi trebuit să-mi pierd agilitatea de maimuță
evident, de/la pământ
dar a trecut o vreme
apoi alta
ș-am îmbătrânit
tot cocoțată
pe o scară

stiu ce inseamna un cartus de felul acela.
Bunicul meu dinspre tata a avut un picior mai scurt taman din pricina unui astfel de cartus.
si da, asa e, am schimbat putin nuanta, dinspre \"in afara\" (sexul mortal al femeii) inspre inauntru (femeia murind in ea insasi dupa impreunare, ca o explozie rezultat-interioara a acelui tip de munitie).
e un alt unghi, atat, nu o forma de talent, insa iti multumesc pentru felul in care bagi in seama semnele mele pe textele tale.

ce ma enervezi, Liviule.
nu-mi lasi si mie posibilitatea marunta de a fi cocheta.
uof.
Cat despre gropile in care poti calca pe str cu pricina, nu-i vina mea ca primarele de bc e mai gospodar decat primarele de gg (sau cum s-o prescurta giurgiu)

P.S.sa stii ca basca nu am de unde oferi, nici macar lui ilie

erata: maestre

matre, jos palaria
pardon, plecaciune gratioasa
(nu puteai scapa ocazia, asa-i:) )
si zambesc, usor mai larg spre caninul dr
da\' uitasi sa-ntrebi pe mamzel cu poezeaua asl-pls
uneori una scrie in buletin si alta-i pe fata

io stau pe str garii, deci drumurile noastre toateeeee...

sau e o parodie ciudata, o luare la misto a \"bla-bla\"-urilor sentimentale?
cum mi-l imaginez eu pe autor, il cred in stare.
si ar explica abundenta de \"dragostea mea\", \"iubirea mea\", etc
in fine, raman inca nedumerita.

nu pot sa ma abtin, nene Anton!
am zambit cu gura pana la urechi dupa commul matale
da, da, am zambit f tare!

e asa o evidenta contradictie intre cele doua
(commul meu si al tau, desigur:) )

imi pare rau, Florin, dar de data asta sunt de parerea Alinei (pe care nici macar nu o cunosc, desi tie iti stiu ochii de la o virtualie, cand te-am \"necajit\" de numa numa)
Spun de data asta, deoarece pana acum te-am inteles/aprobat la fiecare comm scris de tine si pe care am apucat sa-l citesc, evident- cand am avut vreme si cand intamplarea a facut sa poposim pe aceleasi texte.
(mi-e perfect egala postura de editor sau de simplu membru al site-ului vis-a-vis de un comentariu pertinent, atata vreme cat se respecta un minim bun simt, si stii asta)
da\' aici nu-l recunosc nici macar pe Victor-cel-blond, daramite limba romana.
\"va fi atat de superb\"?
pe langa asta, trei sferturi din poezie reprezinta oftaturi \"comune\".
de la hose asteptam mai mult. cel putin cat a oferit in alte texte, calitativ vorbind.

whatever, eu nu-s decat un cititor pe-aici, unul care a dat curs invitatiei Silviei, in a-si spune parerea.

eme vu bramz,
(spus usor pe nas, usor cu pleoapele coborate, deshtul mic de la mana dreapta neaparat ridicat pe toarta cestii din portelan de alba-iulia crapat pe buza)
nau, nau limit, suiti, mandea stie sa fie lord, deschide usa la bemveu si mai scuipa o data pe bombeu
lusturit? lustruit
mai vrei un covrig? e ieftini aici si mai am doua bonuri
nu, mersi, o cauca-caula as mai vrea da\' bauturili acidulate ma baloneaza (falfait delicat de gene si-un oftat din adancuri...)

s.a.m.d
(imagini dintr-un film horror vazut aproape zilnic)

ce ma deruteaza e insa tatuajul.
de ce e musai sa desenezi tinta pentru viitorul sut in \"dos\" cand e sigur ca nu ai cum sa ratezi, judecand dupa rulz de strategy game

daca scoti versul al treilea din ultima strofa, iese o imagine absolut deosebita, pentru ca pe mine aici m-a impresionat cel mai mult textul tau.
daca-mi permiti o marunta joaca:

O! cât de frumos se poate iubi
pe atoluri albe...
femei prelungi de Modigliani
inghit in carne gloanțe \"Dum-Dum\"
cu plăcerea nebună
a impreunarii cu moartea
explozii de crini sângerând.

iarta-mi sinceritatea si joaca. nu ma pricep la \"subtilitati lingvistice\" critico-literare.

Silvia, cred ca ai simtit bine ceva in textul acesta, am simtit si eu, dar numai in prima jumatate a primei strofe.
Chiar mi-a placut ideea si cum curge si cum suna dar pana la \"Așa cum privesc răsăriturile\". M-as fi oprit inaintea acestui vers.
Scrierea mai departe e un pic bolborosita, nu mai are finete si limpezime.
La strofa a doua mai recupereaza ceva, prin utimele doua versuri.
E doar o parere si atat.
Cu bine,

no, bine, da\' de ce am senzatia jocului? de ce de-a v-ati ascunselea?
100, 90, 80,..., 1, 0, cine nu-i gata il iau cu lopata?
hm, renghi?!
ultima strofa e absolut diafana, si zau daca nu e cel mai bun ascunzis pentru joc.

dumnezeule, detest sa raman fara cuvinte taman cand ar trebui sa-mi curga dupa asa o lectura.
dar mi-a placut si uite c-am ramas.
bolovanul acela, antipatica planeta sau ce o fi fost de piatra rupt din carne rupt din mine, s-a rostogolit si m-a prins dedesubt fasie fasie fasie
reanimarea dumnezeiasca interzisa candva reprogramata ganduri vechi pe sfoara insir\'te margarite zau ca iubeam ce uram si nu credeam odinioara in convieturi pasnice binar sangvine unu zero unu zero niciodata doi din mine fara mine trup trup trup
cu tine ma rup
blestemandu-ma agatata de schela spitalului urcam, coboram? am uitat stiu doar cum sedeam asa atarnata intre cer si pamant
balansandu-ma gand
sa rup sa nu fiu
eu in mine tolerant mai tolerant decat fusesem vreodata

dumnezeule, detest sa raman fara cuvinte cand simt din mine cum suna ecouri detest sa le-nchid intre patru camarute de inima intr-un circuit inchis sus-jos-dreapta-stanga patru sensuri cand le simt pulsand vii vii vii

gata, le-am eliberat si am rupt colbuite frustrarile antipatice planete sau doar bolovani...

asta e textul cu rimele la care faceam referire in comentariul precedent
inteleg repetitia intentionata, cumva insa e prea mult \"at\" in coada versurilor.
in fine, nu sunt decat un cititor, ma iarta daca dadui buzna
e doar o observatie legata de forma, nu de fond.