Bilanț

Un șir întreg, de poetese plin,
Sfioase și cuminți, c-un pic de frică,
Se-ndreaptă tropotind înspre Florin
Ca să le dea adresa lui Norică.

Șiragul ăla, cum zici, plin,
L-oi îndruma spre tine, lin,
Și-adresa, Dane, eu le-oi da,
Însă o faci pe barba ta.

Statistica ne spune clar:
Sfioase și cuminți - puține;
(E-un număr chiar subunitar).
Deci... cine ți-a cedat, Florine?

:)

Acum, că stau și mă gândesc,
Nu-mi vine chiar niciuna-n minte,
Dar parcă, parcă-mi amintesc
De tine, că erai cuminte...

Te miri de-o replică mai bună?
Ca să-nțelegi, îți dau o pistă:
Știi, Florinel, de peste-o lună,
E-oficial epigramistă.

Eu bănuiam că este bună
Și nu ca tine, doar de-o lună,
Dar, lasă, alta-i dănănaia:
Cum zici că e cu pista aia?

Ca amic adevărat,
Eu îl înțeleg și scuz;
Mulțumiri că ți-au cedat
...Locul în autobuz.

Din fetele sfioase și cuminți
Pe care le-am găsit aici pe blog
Jumate mi-au cedat cu rugăminți,
Jumate - n-a fost cazul să le rog.
Florin Rotaru

Nu cred că ai comis vreo crimă
În ăst erotic univers,
Dar tu ce le-ai cerut: vreo rimă
Sau ditamai picior de vers?

După cum te-ai exprimat,-
Să înțeleg, firar să fie-
Fetele ce ți-au cedat,
Au fost toate-n agonie.

Ca amic adevărat,
Eu îl înțeleg și scuz;
Mulțumiri că i-ați cedat
...locul în autobuz.

Ție, Petrică... (te roade, așa-i?)

Cu oarece compasiune,
Îți spun, Neluțu, care-i treaba:
De s-ar produce o minune
Și ți-ar ceda, o fac degeaba.


Ioane, chestie de blazon

Sunt cazuri mici, conflictuale,
Dar nu se-ajunge chiar la crimă,
Însă, la schimburi culturale,
Nu poți să mergi dacă n-ai rimă.


Mitrule, te faci că nu pricepi

Am spus din prima, să se știe,
Că nu e vorba de-agonie
Și, nu că vreau să par viteaz,
E mai degrabă de extaz.