Florin Opran
Verificat@florin-opran
„carpe diem”
DESPRE MINE: Data nașterii: 27 iulie 1984 Resedinta: Bucuresti Profesie: economist Realizări literare: Detalii mai jos. LANSARE DE CARTE: Oamenii trăiesc, adesea, o viață întreagă negându-și vocația, aspirațiile, dorințele… O vreme am fost și eu unul din acei oameni, aspirați de curentul pragmatic al vieții. Însă… poate că era inevitabil…
Pe textul:
„un om mergea pe o alee" de Florin Opran
si totusi :
\"apele apusurilor perene\" incearca vizualizarea interactiunii elementelor pamant-aer- cu semnificatia temporala pe care o presupune cuvantul apus. \"Rugul\" si \"parjoleste\" indica elementul foc. cuvantul \"perene\" contrasteaza cu tacerea completand-o in mod universal- cosmogonic. impresia ce am incercat sa o transmit- prin acest haiku sau prin aceste 3 versuri- e aceea de suferinta- statica, integrata in cursul universal al lucrurilor, al naturii, senzatia de asteptare interminabila, o deznadajduire temporala (\"apusurile perene\")
liviu : eu nu ma prind. te deranjeaza ca nu recunosc calitatea de \"expertzi\" a celor ce s-au aventurat in citirea acestui text sau consideratia pe care am facut-o asupra comentariilor pe care le-am primit ? (din principiu pun semnul egal intre membrii acestui site ce - in primul rand- creeaza- si in al doilea rand isi ofera pareri mai mult sau mai putin competente . nu ma indoiesc ca , intr-adevar, majoritatea celor care m-au comentat cunosc mai bine decat mine notziunea de haiku. aroganta combinata cu superficialitatea unor comentarii, insa mi se pare condamnabila.) in cazul tau, de exemplu, nu stiu daca ai intzeles substantza si imaginea poeziei inainte de a o comenta
Pe textul:
„Haiku" de Florin Opran
spuneam ca:
adevarul este ceea ce natura (natura ta de om, scriitor, filosof, dar mai ales de specie- ceea ce e mult dincolo de tine ca individ si te include in mod absolut) vrea sa crezi .
fericirea nu poate tine mai mult de o clipa- si asta pentru ca daca ar dura s-ar banaliza. si s-ar transforma intr-o fericire banala. fericirea este , ca si adevarul, ceea ce natura vrea ca tu sa crezi (de exemplu iubirea in scopul implicit al perpetuarii speciei)
Pe textul:
„falsitatea adevarului" de Florin Opran
asta am facut asa ca din punctul meu de vedere am scris un haiku. daca a fost sau nu unul reusit parerile sunt impartite. apreciez comentariile voatre din care im invatat ca haiku-ul meu nu este un haiku, dar defapt in ziua de azi nu se mai scriu haiku-uri cum se obisnuia candva, asa ca haiku-ul meu este totusi un haiku... in continuare, totusi, haiku-ul meu nu este haiku pentru ca e prea abstract- ceea ce, considera x ca nu sade bine unui haiku, deci nu este HAIKU. daca va hotarati spunetzi-mi si mie.. :) daca nu este haiku atunci am de gand sa brevetez un nou stil de poezie- se va numi HAIKU !!
p.s. : daca scriu 500 de haiku-uri cine face cinste ?
Pe textul:
„Haiku" de Florin Opran
Pe textul:
„Alegere" de Mihaela Manole
RecomandatPe textul:
„Haiku" de Florin Opran
p.s. : cand scriam numai poezie clasica am gasit ca fiind un exercitiu interesant si util sa incerc poezie moderna eliberata de orice fel de rigori. tzi-as recomanda sa incerci exact contrariul, in cazul in care nu ai explorat indeajuns acest fel de a scrie
Pe textul:
„concert" de Andrei Horia Gheorghiu
RecomandatPe textul:
„Nesomn" de Cosmin Soameș
finalul mi-a placut si mie. inceputul insa.. seamana cu o punere in scena nereusita a unui teatru absurd !
Pe textul:
„concert" de Andrei Horia Gheorghiu
RecomandatPe textul:
„Dragoste (& gheață) - CONCURS" de Gabriel Nita
parjoleste apele
apusurilor perene
Pe textul:
„Dragoste (& gheață) - CONCURS" de Gabriel Nita
Pe textul:
„Forum" de Florin Opran
Pe textul:
„Forum" de Florin Opran
v-ati aventurat prea usor intr-o polemica care nici macar nu e polemica. mai degraba reactii nervoase...
de exemplu
Roxana : \"Conceptia lui Schopenhauer despre femeie e mult prea penibila\"
stii cum mi s-a parut mie conceptia lui schopenhauer ? extrem de amuzanta. Aceasta a fost prima reactie. A doua reactie a fost un mare interes catre a intelege motivele pentru care o \"minte luminata\" gandeste astfel. Si te asigur ca motivele nu sunt penibile... A treia reactie a fost sa lansez acest articol ca sa vad ce cred altii. Rezultatul ? Mi-am facut muuulte \"prietene\" pe site... :))
p.s. : cat despre cioran. am trecut si eu de \"faza cioran\", insa “Iubirea – o intalnire intre doua salive… Toate sentimentele isi trag absolutul din mizeria glandelor” - e unul dintre citatele mele favorite. mi se pare genial. sunt absolut deacord !
Pe textul:
„Forum" de Florin Opran
Ce cauta acest citat intr-o polemica ad-hoc femeie / barbat ? In primul rand nu s-a vrut a fi, neaparat o polemica femeie / barbat. Recunosc ca asta a iesit. De altfel polemica femeie / barbat este alimentata doar de primele citate. In continuare sunt abordate cu totul alte teme...
Apoi : ce cauta acest citat acolo unde l-am plasat ? hai sa zicem ca am plasat o mica intrebare retorica. Sau poate o subtema de \"polemica\" :) In filosofie e destul de raspandit - ceea ce se poate numi- misoginismul si mai ales teama de casatorie. Sunt aspecte interesante si contradictorii intre vietile si conceptiile multor ganditori. Uneori aceste contradictii par fortari ale caracterului lor. Poate chiar masti... M-a interesat, poate, de ce aceasta inclinatie spre misoginism, intrucat inteleg punctul de vedere insa nici eu nu sunt tocmai de acord cu el... Citatul lui Nietzche in acel context poate fi considerat tocmai rezerva mea personala cu privire la aceste idei.
Pe textul:
„Forum" de Florin Opran
log - colectie de perversiuni rationaliste, zici.. autori traumatizati... :) sa intzeleg ca nu esti de acord cu ei ?
textul e mai mult o colectie de citate. interventia mea personala e minima . Forum pentru ca i-am lasat pe \"traumatizati\" sa se desfasoare. polemica e posibil sa o faceti chiar voi. de asemenea poolemica pentru ca stiam ca nu e genul de colectie de citate simpatice... :)
Pe textul:
„Forum" de Florin Opran
Pe textul:
„In bratele unui unghi" de Silvia Martha Iordache
Pe textul:
„A doua oară" de Florin Hălălău
prin acest citat ma regasesc, si eu, uneori, in gandurile enuntate de tine...
Pe textul:
„dimineata nasterii mele" de silviu dachin
