ganduri serale

\"• De ce nu suntem nemuritori ?
• Daca am fi, am sti ?...\"

Si cel stie ca este nemuritor ? Cel care nu are nici o indoiala?

\"• Cine stie ce e iubirea ?
• Cel ce niciodata nu a iubit.\"

Si cel care a iubit (sau iubeste) nu stie? Desigur, poate fi interpretat si in sens ironic, dar cel care nu a iubit...crede ca stie ce este iubirea.

\"• Care este cea mai mare crima ?
• Perpetuarea speciei umane.\"

Perpetuarea speciei sau a nesabuintei umane?

• De ce are omul nevoie sa intrebe “de ce” ?
• Din plictiseala.
• Omul e singurul animal care se plictiseste cu folos...

Si curiozitatea, dorinta de cunoastere? Mai mare sa fie plictiseala? Si cu ce ne alegem, concret, de pe urma ei ? Cu concluzii, vorba aceea, \"o concluzie este locul in care te-ai plictisit sa gandesti\".

Cam atat.

\"• Care este cea mai mare crima ?
• Perpetuarea speciei umane.\"

O simpla curiozitate am : cine-si pune intrebarea aceasta ?
Pot fi trei variante, cred.
- Un om ? Atunci raspunsul este propria sa negare. Efectul este acela al cercului vicios, deci fara fara iesire si fara valoare.
- Un demiurg ? Atunci raspunsul poate fi adevarat, insa poezia nu-si mai are rost, ea fiind scrisa de un om.
- Un om-demiurg ? Atunci poezia deranjeaza cu adevarat, devine un manifest al superioritatii omului in fata omului. Un alt non-sens.

Am citit mai multe lucrari scrise de tine si am avut senzatia ca glisezi, nu pastrezi un punct de privire coerent, si asta chiar in spatiul aceleiasi lucrari literare.
De axemplu, in aceasta poezie, intitulata \"Ganduri serale\", sunt intrebari ale omului, cum ar fi ce e ezitarea, ce e iubirea, ce e adevarul, si apoi vine o intrebare si un raspuns care neaga totul : cea mai mare crima este perpetuarea speciei umane.

Daca vrei sa-ti descriu o imagine - vulgarizata special de mine - pe care mi-o creaza aceasta glisare a ta... este aceea a unui cutii cu bomboane, cu funda si cu un bilet dedicatie, pe care vrei s-o faci cuiva cadou, pentru ca in ultima clipa sa o pui intr-un container de otel pe care nimeni nu-l va putea desface vreodata.

Se poate scrie poezie din punctul de privire al unui pom, al unei pietre, al unui animal, al unei stele... insa trebuie pastrata coerenta punctului de privire in interiorul poeziei.
Altfel, alunecarea ta antreneaza si pe cititorul poeziei tale, si aceasta produce un fel de vertij cu care nu toata lumea e obisnuita.
Daca acesta este chiar efectul cautat de tine, atunci este o reusita.

elia : \"Si cel stie ca este nemuritor ? Cel care nu are nici o indoiala?\" eu unul iau in calcul cea mai mare probabilitate, asa ca am indoieli...

\"Si cel care a iubit (sau iubeste) nu stie? Desigur, poate fi interpretat si in sens ironic, dar cel care nu a iubit...crede ca stie ce este iubirea.\" iubirea te poate face orb la o gramada de lucruri. sunt convins ca si tu ai trait \"s-o vezi si pe-asta\"...

iti multumesc pentru comentariu

aron : poate ca eu te-am indus in eroare. am introdus acest text ca poezie din greseala dupa care mi-am remediat rapid greseala si l-am pus la ganduri. sunt ganduri dispersate, fara sa aiba vreo legatura intre ele. nici vorba de poezie sau vreo forma literara omogena. cine pune intrebarile acelea? din moment ce sunt ganduri, o parte din mine formuleaza intrebarea, o parte din mine formuleaza raspunsul, si o parte din mine stie ca greseste. nu e o cautare a adevarului ci sunt doar niste ganduri servite frumos.

iti multumesc ca ma citesti. in acest text observatia ta- legata de lipsa de coerenta - nu-si are rostul. in alte texte, insa, se poate sa ai dreptate. mi s-a mai spus, uneori : \"nu vad unde vrei sa ajungi, nu vad nici capul, nici capatul acestui text\". in general nu spun in mod direct ce urmaresc. eu imi urmaresc ideile si impresiile mele, iar cititorul urmareste, cel mai adesea, contrastele.

imaginea pe care o oferi tu mi se pare detul de reusita. daca o sa vreau sa va servesc idei o sa ma fac chelner. pentru mine scrisul e o prelungire a gandurilor mele. daca sunt derutat voi transmite deruta asupra voastra, daca sunt lamurit va voi lumina si pe voi, daca sunt infuriat, va voi infuria si pe voi... asta urmaresc eu. rareori scriu atat de elaborat incat sa se distinga foarte clar ceea ce vreau, ceea ce urmaresc. de exemplu am facut acest lucru intr-un eseu despre \"Eminescu\" - pe care l-am si publicat pe site. ai dreptate sa imi reprosezi insa nu scriu plat. incerc, totusi, sa cizelez putin ideile astfel incat sa exista o mai mare cursivitate. asta pentru ca, intr-adevar, sunt texte in care ideile mele sunt mult prea haotice pentru a expune, in mod clar, un punct de vedere.

Tin sa te felicit pentru problemele puse desi in opinia mea una singura ar avea un raspuns adecvat din toate exprimate in text.
Am scris un comentariu de o pagina de notepad si am ramas fara curent exact cand sa-l salvez, na! :) Posteaza-l Claule daca mai poti si sunt si foarte obosit :)
Cert este ca in comentariul scris aparea o polemica cu privire la multe cele afirmate in textul tau.Daca pe viitor propui o polemica ce va cuprinde o introducere cu nota explicativa la cele afirmate aici in text, eu sunt abonatul numarul 1.

Numai bine,

unu

claudiu : iti multumesc pentru comentariu si apreciere. incep prin a spune ca aceste ganduri nu constituie o cautare a adevarului.

gand 1 :
• De ce are omul nevoie sa intrebe “de ce” ?
• Din plictiseala.
• Omul e singurul animal care se plictiseste cu folos...
interpretare : obsesia de a desface firul in 4, de a cerceta si a cauta raspunsuri ii permite omului sa evolueze. uneori am senzatia ca plictiseala este motorul evolutiei. si prin asta nu pretind ca am spus un adevar si doar o impresie.

gand 2 :
• De ce nu suntem nemuritori ?
• Daca am fi, am sti ?...
interpretare : e un mod mai mult sau mai putin subtil de a pune problema vietii de dupa moarte. am pus doar problema nu am precizat si o parere. parerea : nu exista decat o imaginatie bolnava. nimic mai mult.

gand 3:
• Ce este infinitul ?
• Un punct de vedere nevazut...
interpretare : definitia indefinitului, a abstractului. am urmarit mai mult o metafor-izare, o umanizare a nedefinitului, decat o vorba de duh.

gand 4 :
• Ce este omul ?
• Oamenii sunt doar niste farame de efect zdrobite de bratele cauzale ale naturii si speciei care i-a creat.
interpretare : am scris nu cu mult timp in urma \"falsitatea adevarului\". polemica cu comentatorii mei a stat la baza acestui gand, care este mai degraba o constatare filosfica decat un simplu gand.

gand 5:

• Adevarul este ceea ce natura vrea sa crezi !
• Asta pentru ca o cantitate incontrolabila de adevar ne-ar putea ucide.

interpretare : iarasi fac trimitere la textul mai sus mentionat

gand 6 :
• Cine stie ce e iubirea ?
• Cel ce niciodata nu a iubit .
interpretare : am comentat ceva mai sus

gand 7 :
• Care este cea mai mare crima ?
• Perpetuarea speciei umane.
interpretare : este o idee ce am constatat de curand ca nici macar nu e originala. spre ce ne indreptam oare ? spre repetarea vechilori erori/orori ? omul este unuldintre cele mai distructive animale

gand 8 :
• ce este ezitarea ?
• teama ca fericirea ar putea narui iluzia.
• Omul este singura fiinta ce pune mai mare pret pe iluziile sale decat pe realitate
interpretare :ezitarea e o rupere de realitate. cine ezita chiar si pentru o clipa isi pierde dreptul la realitate. o substituie cu iluzii. uneori oamenii isi petrec intreaga viata traind in aceste iluzii...