Poezie
Mi-e dor
1 min lectură·
Mediu
Mi-e dor de mine.
Mi-e dor de cel ce nu știa, ce nu vedea,
Ce nu citea.
Mi-e dor de mine.
Mi-e dor de cel curat, de cel eliberat,
De cel ce zboară.
Mi-e dor de ce eram.
Mi-e dor de gânduri libere și vaste,
de aripi lungi și împănate,
De ochi frumoși și vii, de ceruri albe.
Mi-e dor de ce voi fi.
Mi-e dor de o sclipire, de un vis,
De ce voi deveni.
012268
0
Un cimitir de doruri am în minte
și viața mea-i un câmp de dor,
un dor îmi poartă pașii înainte
și altul îmi încurcă pașii când doresc să mor.
Mi-e dor de mine tot mai des,
de omul tânăr de-altădată,
de viața dinainte, în exces,
și-adeseori de câte-o fată.
mi-e dor de visul copilului cuminte
de nebunia adolescentului rebel,
însă nimic nu va mai fi ca înainte
nimic, nimic nu va mai fi la fel