Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ataraxie

1 min lectură·
Mediu
multă răceală în gesturile ei
ca să cred că îndoiala
e numai o umbră a trecutului
a unei amintiri camuflate
într-o prezență abia sesizabilă
un animal încolțit sufletul
și ultima respirație se lasă așteptată
zâmbetul mă va anihila
dar și acesta e rezultatul unui drum prea lung
de la simpla conștientizare a efectului
la executarea lui mecanică
așa încât rămânem suspendați în așteptare
ca un vas în derivă pe oceanul răvășit de El Nino
ne vom vindeca, fără îndoială,
însă mult după ce creierele vor sfârși
prin a deveni o spumă densă
sub care va rămâne inima ca o valvă des reșapată
gata să păstreze întotdeauna puțin spațiu
în care alte întâmplări aproape ireale
să lase urme adânci și alienante
024.346
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
120
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Florin Hulubei. “Ataraxie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-hulubei/poezie/1825186/ataraxie

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dan-muresanDMDan Mureșan
Finalul îl așteptam mult mai puternic, poate chiar datorită liniștii de pe parcurs, așa mi se pare că cititorul zice ok, și trece mai departe.
0
@gd2waGgd2wa
nu, eu nu l-am perceput așa, mi s-a părut într-adevăr o spunere egală, dar finalul e bun. nu e un text liniștit, are doar o anumită intensitate constantă, nefiind în același timp nici un text f intens.

dar e fain.
0