Jurnal
Nippon kouhii
(Japanese coffee – Take 1)
1 min lectură·
Mediu
takeshi kitano a terminat încă un film
își spune în sine că e ultimul
țara soarelui răsare nu-i mai oferă subiecte
creanga cu flori de cireș nu-i mai dă inspirație
takeshi kitano pășește maiestuos prin tokio
mândru ca într-o reclamă la johnnie walker
mereu înainte concentrat pe detalii
în după-amiezile japoneze cu gheișe la ferestre
takeshi kitano își aprinde gânditor o țigară
umbra sa cade perpendicular pe clădire
desenând o sabie de samurai orb
ce așteaptă să despice aerul în fâșii
takeshi kitano pășește
ca un samurai prin mulțime
înaintea lui
yakuza și boriokudan nu au
nici un pic de prestanță
066.706
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin Hulubei
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Florin Hulubei. “Nippon kouhii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-hulubei/jurnal/213535/nippon-kouhiiComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FHAșa este Emilia. Ei știu să ascundă până și cele mai adânci depresii. Am scos englezismul. Mulțumesc pentru apreciere! Despre coreene nu prea pot spune mare lucru, deoarece nu am văzut mai nimic din producțiile lor. Nici măcar wong kar wai. Shame on me, dar asta e o dicuție de alta natura. Poate de messenger...
0
FHPS: sorry pentru confuzie. WK Wai nu e coreean...
0
E:)Nu e, dar e bun. Probabil ai vrut sa zici Ki-duk Kim (neaparat Bin-jip, e unul dintre cele mai frumoase poeme ilustrate din cate stiu, apoi Spring, Summer, Fall, Winter...and Spring) sau daca nu, sigur te-ai referit la Chan-wook Park (de acolo, Sympathy for Mr. and Lady Vengeance-2 la numar, un Oldboy si o fabuloasa cusatura inter-culturala care se numeste Three...Extremes, unde, daca tot am ajuns, trebuie sa spun ceva de bine si despre foarte marele Takashi Miike (Ichi the killer-unii au zis ca cel ce l-a facut trebuie sa fie dement, se varsa acolo tone de sange, Audition, Imprint-episodul 13 din Masters of Horror)
Si multe, multe altele
Si multe, multe altele
0
IGDesenul dinamic din penultima strofă și umanismul discret din ultima (o mică fantă prin care se strecoară orgoliul maestrului). Fascinante!
0
FHIoana, am încercat o mică japonezărie. mulțumesc pentru cuvinte și apreciere!
0
Și da, e prinsă cu acuratețe liniștea, lumina și înălțimea înțeleaptă a maestrului care nu renunță la propriul nume nici atunci când e personaj.
Dar sunt multe de spus.