Ușa

La usa se postasera deja cei doi portarei cu bratele de foc . Probabil erau veniti de undeva de sus , caci vorbirea lor imi parea total straina de ceea ce auzisem pana acum . Pareau totusi sa stie ce s-a intamplat aici . Poate ca au fost trimisi tocmai de rege pentru a inchide usa in urma lui .

Nu stii ce sa ceri , acolo unde merg eu , tu nu ai cum sa ma insotesti !

sau

Lasa usa , apasa pe clanta !

e o Poartă, ușa ta, fiindcă te privește de sus. cel mult schimburi de priviri, atâta poți.

un haiku fain:

\"Copac răstignit
Pe o durere de lemn.
Ușa mă privește\"

Florin!
Uite că tot am încercat să tac, dar nu pot!:)Ce-mi mai place textul de mai sus, pe care tu l-ai nedreptățit cu nerușinare. Vezi ce comentariu deștept iese?!:)Adevărată critică literară!:)
Și totuși...Ușa asta a ta dă în ceruri, pricepi? Dacă te privește de sus... Uite, să întrebăm un psihanalist, vrei?:)
Copacul răstignit ar fi ușa noastră spre cer? Da?:)
Cu muUult respect,
Veverița...:)

Moartea unui copac... fiind singur, numai usa se mai aude scartaind (daca are cine s-o deschida)... stand singur, uitandu-ma la usa si usa uitandu-se la mine... tac....