Poezie
mantia
1 min lectură·
Mediu
Motto:
V-am cântat din fluier și n-ați jucat;
v-am cântat de jale și n-ați plâns
(Lc. 7, 32, Mt., 11, 17)
mi-ai cântat din fluier și n-am jucat
am prădat teritorii cu dinții strânși fără să presimt
semnalul de plecare:
o spaimă de lumină pulsând în trupul înțepenit
glasul a ceea ce nu-mi aparține
și cercul în care un lanț de aur
îmi strânge neliniștea
mi-ai cântat de jale și n-am plâns
macerat în plăcerea încovoiată lunatic
până la osul orb din ruine:
o armată străpunsă în flancul stâng
sub rotirea oprită fulgerător
a chipurilor din jurul patului alb
mantia sub care o flacără îmi curăță numele
rămâne pustia în care singura cale
e sentimentul că sunt ținut de mână
și răsuflarea e cât dăruiesc mai departe
074.743
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- florin caragiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
florin caragiu. “mantia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-caragiu/poezie/1736046/mantiaComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
asa e Florin, rasuflarea e cat daruim mai departe
un final intors catre inceputul din noi
un final intors catre inceputul din noi
0
Carmen: mersi frumos pentru apreciere și gest
Adriana: mă bucur că ai sesizat mișcarea de învăluire, mulțumesc pentru trecerea pe aici.
Adriana: mă bucur că ai sesizat mișcarea de învăluire, mulțumesc pentru trecerea pe aici.
0
Revizitarea și recitirea evangheliilor, o preocupare atât de rară și o paropiere de sacru în vremuri desacralizate.
Citesc nu doar pentru a lua aminte la sensul poemelor tale, mă bucură mult formulele inedite de expresie, versuri precum \"Glasul a ceea ce nu/mi aparține\", macerat în plăcerea încovoiată lunatic\", \"sub rotirea oprită fulgerător/ a chipurilor din jurul patului alb\".
Și finalul pare un verset biblic, are profunzime, o melodie ce vine dinspre divinitate:
\"sentimentul că sunt ținut de mână
și răsuflarea e cât dăruiesc mai departe\".
Citesc nu doar pentru a lua aminte la sensul poemelor tale, mă bucură mult formulele inedite de expresie, versuri precum \"Glasul a ceea ce nu/mi aparține\", macerat în plăcerea încovoiată lunatic\", \"sub rotirea oprită fulgerător/ a chipurilor din jurul patului alb\".
Și finalul pare un verset biblic, are profunzime, o melodie ce vine dinspre divinitate:
\"sentimentul că sunt ținut de mână
și răsuflarea e cât dăruiesc mai departe\".
0
mulțumesc, mă bucură mult trecerea ta, te mai aștept cu drag.
0
Este un poem ce se caută a fi comentat... cel puțin analizat, imaginile prezente mustind a suferință, agonie, un fel de discomfort lăuntric. Mi-a plăcut și din acel motiv că am sensibilizat un fel de fregvență autentică (dacă îmi permiți)... de fapt, ea întotdeauna a fost prezentă în scrierile picurate de o oarecare doză de teognosticism. Felicitări.
0
Mulțumesc mult pentru aprecieri și luminările de gând picurate peste această poezie.
0

mi-a placut in mod deosebit:placerea incovoiata lunatic,osul orb de ruine,o armata strapunsa in flancul stang...din jurul patului alb,o flacara imi curata numele.
frumos, te tin de mana.
mcm