Poezie
Rotițele roților
1 min lectură·
Mediu
Rotițele se învârteau înzestrând toate lucrurile
creșteam pentru mărturisiri o nouă specie vegetală
dispusă la audiențe și acatiste întrebuințând umbra
zidului de comun ca ușă amăgitoare
copilăriile ecvestre trăiesc la țară îmi spunea mama
catifelând pulberea unui întreg imperiu cu verdele
fumegând în cer pas cu pas doi ochi fără imagini
dar cu retine adevărate
Roțile se învârteau înzestrând toate visele
jumătate din viață o petreceam seara
într-o filă a Cărții ca o pedeapsă
pentru călătoria cu trenul
fără supliment de viteză spre cer
mama călătorea singură în ceașca de cafea
cu trepte lipsă la scara viului întuneric
acoperind cu țigle o extindere la pod
Lucrurile și visele se învârteau în angrenajul rotițelor, roților
gândeam doar propriul trup neștiind nimic despre moartea
ce dăruiește oricui dreptul la un autograf
risipind trenurile în ochi de cenușă
ridicați în rang de silueta fiecărei mâini
Mai credeam în specialități de ciuperci pe podeaua rece a serii
trăind viața personală ca pe o activitate suplimentară
alergam un perpetuum mobile de halucinații auditive
prin visul unei flăcări certificat pentru palma stângă
În reverii săltându-se pe vărfuri invazie de cai sălbatici
cu harnașamentele în dinți...
043.081
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin Andor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 189
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Florin Andor. “Rotițele roților.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-andor/poezie/52015/rotitele-rotilorComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EM
Trebuie sa iti apreciez imaginatia!
Un vers (doua) remarcabil (si un mare adevar foarte general valabil):
trăind viața personală ca pe o activitate suplimentară
alergam un perpetuum mobile de halucinații
Un vers (doua) remarcabil (si un mare adevar foarte general valabil):
trăind viața personală ca pe o activitate suplimentară
alergam un perpetuum mobile de halucinații
0
nu e de mirare ca poezia ta e atat de lunga, pentru ca incerci sa cuprinzi in ea o intreaga existenta, intr-un stil cvasi-baroc, pe care-l prefer mai mult ca orice pentru ca abunda in metafore. uneori pierd sensul a ceea ce spui tocmai pentru ca vrei sa spui atat de multe.oricum, ai imagini care-mi amintesc foarte mult de visele mele. asta nu inseamna desigur ca fac parte din ireal, ci dintr-o realitate sublimata.
0
Eugen,
ma bucura ca ti-au placut versificarile...esti binevenit la clasa 1 a trenului (eu stau mai mult pe la clasa a 2-a, categoria marfare :))...mai invat din mers cum se schimba vitezele... )
Elena Maria,
multumesc pentru apreciere si constatari..aveam nevoie de punctarile tale...te mai astept, orice sugestie va fi ascultata ... poemele vor iesi insa asa cum vor dori ele :) ... ca si ceilalti care se straduiesc in privinta asta incerc si eu o plutire lina ... o sa vedem ce va mai iesi :)
Iuli Gheorghe,
ai intuit destul de bine nuantele ... ce bine ca suntem diferiti dar totusi atat de apropiati :)... ma bucur ca ti-a placut poemul ... te mai astept...:)
ma bucura ca ti-au placut versificarile...esti binevenit la clasa 1 a trenului (eu stau mai mult pe la clasa a 2-a, categoria marfare :))...mai invat din mers cum se schimba vitezele... )
Elena Maria,
multumesc pentru apreciere si constatari..aveam nevoie de punctarile tale...te mai astept, orice sugestie va fi ascultata ... poemele vor iesi insa asa cum vor dori ele :) ... ca si ceilalti care se straduiesc in privinta asta incerc si eu o plutire lina ... o sa vedem ce va mai iesi :)
Iuli Gheorghe,
ai intuit destul de bine nuantele ... ce bine ca suntem diferiti dar totusi atat de apropiati :)... ma bucur ca ti-a placut poemul ... te mai astept...:)
0

Mi-a placut (mai e nevoie de precizarea asta ?)