Poezie
Brațele cuvintelor
...percepții
1 min lectură·
Mediu
mă
caută pas
cu pas adăugat
printre
ascunse pietre eu
doar un loc pentru liniște
și mâna care mă întoarce e una singură
cu patru degete
de la o vreme străinii îmi spun pe nume
iepurii îmi rod brațele cuvintelor
sunt o parte din mine
în partea din lume care strigă
deschide-mă Doamne
cuib
între spini
fără gând călător
în realitate
atât de singur cum umbra
suprimându-și temnicerul
***
sprijinit de o cană veche de plumb
în așteptare
uneori pândesc moartea vorbind în somn
să aflu de ce se hrănește cu înfrângeri
să știu de ce îi sunt coșmar
când e doar o ființă sensibilă
care visează
răpirea din serai
***
port cu mine un copil din flori
în ciuda legământului de a iubi cast
amintirile tale
001494
0
