Poezie
Peșteră plutitoare
...percepții
1 min lectură·
Mediu
o tăietură incertă și
mă urmezi
cu simțul marginilor sugrumând
șerpii
îmi șoptești că scrii pentru tine
cu o noapte dar
nu de tot
sunt orb
mai departe lucrurile pe care le scrii
mă apără de marea ce mușcă
mâinile adormite
sorbindu-le duhul
ai vrea să leg
în turn
ochiul cerului
umed
în sunete verzi-albăstrii
apoi să vorbim despre aurore
cât să iasă la lumină
o fâșie de coastă
și nisipul
neînțelegând că silueta aceasta ne ține
de foame
dincolo de fortăreața de lemn a memoriei
și mă tem
asupra mea plutește umbra
plină cu hainele străbunicilor
căutând
să încerce o secure nouă
pipăind cu degete nedumerite
tăișul clepsidrei
mă voi reinventa alungind către mamă
o cochilie din porțelan
născută dintr-o jumătate de floare albă
sau umbra unui frate
ce știe să cheme în depărtare
sufletul
aici va fi
ca și cum s-ar fi deschis poarta
unei colivii cu ochiuri mari
023.338
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florin Andor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 151
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Florin Andor. “Peșteră plutitoare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-andor/poezie/163204/pestera-plutitoareComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FA... ne petrecem mai mereu într-o schimbare găsindu-ne naturali și de înțeles, poate celălalt ne vede printr-un ciob de sticlă, altfel ... raportând la noi visul uneori miroase a moarte, poate ceva se va înnoi ... mulțam fain de trecere și la bună veghere :)
0
Ela