Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@florin-andorFA
Florin Andor
@florin-andor
Poezie

Peșteră plutitoare

...percepții

1 min lectură·
Mediu
o tăietură incertă și
mă urmezi
cu simțul marginilor sugrumând
șerpii
îmi șoptești că scrii pentru tine
cu o noapte dar
nu de tot
sunt orb
mai departe lucrurile pe care le scrii
mă apără de marea ce mușcă
mâinile adormite
sorbindu-le duhul
ai vrea să leg
în turn
ochiul cerului
umed
în sunete verzi-albăstrii
apoi să vorbim despre aurore
cât să iasă la lumină
o fâșie de coastă
și nisipul
neînțelegând că silueta aceasta ne ține
de foame
dincolo de fortăreața de lemn a memoriei
și mă tem
asupra mea plutește umbra
plină cu hainele străbunicilor
căutând
să încerce o secure nouă
pipăind cu degete nedumerite
tăișul clepsidrei
mă voi reinventa alungind către mamă
o cochilie din porțelan
născută dintr-o jumătate de floare albă
sau umbra unui frate
ce știe să cheme în depărtare
sufletul
aici va fi
ca și cum s-ar fi deschis poarta
unei colivii cu ochiuri mari
023.329
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
151
Citire
1 min
Versuri
40
Actualizat

Cum sa citezi

Florin Andor. “Peșteră plutitoare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-andor/poezie/163204/pestera-plutitoare

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ela-victoria-lucaELEla Victoria Luca✓
ce mușcătură a mării din munte, lăsând peșteri plutind spre okeanos, într-un orb de lumină căutând fratele din umbre, ca și cum departea aceea s-ar numi doar memorie, o memorie a Domnului, ce ne aduce în ochiul său albastru-verzui, atunci când ne simțim în colivie.

Ela
0
@florin-andorFAFlorin Andor✓
... ne petrecem mai mereu într-o schimbare găsindu-ne naturali și de înțeles, poate celălalt ne vede printr-un ciob de sticlă, altfel ... raportând la noi visul uneori miroase a moarte, poate ceva se va înnoi ... mulțam fain de trecere și la bună veghere :)
0