Poezie

Adânc şi tăcere eviscerată

... percepţii de nişă (borcanul cu vise)

2 min lectură·19 iulie 2026

Mediu

e straniu cum după fiecare carte citită

cumpărată dintr-o librărie oarecare

carte nouă citită

din scoarţă în scoarţă

se coboară peste tine un soi de libertate cu blazon

care te citeşte, care te apasă

pe una dintre clavicule, bineînţeles

cum toate nopţile tale în care nu dormi bine

această libertate împăturită sub perna ta

îţi poate da atacuri mici de panică

ori crampe musculare, mai ales la gambe

de parcă ai fi fost la prăşit, în plin soare, o săptămână întreagă

adânc în Insula Mare a Brăilei

şi la capătul unui şir lung foarte lung

dacă nu ţi-ai învăţat lecţiile şi te-ai crezut scăpat

în câştigător, fără nicio asumare

doar o anumită muzică mai ţine locul tuturor amintirilor

şi la tine vin amintiri despre sufletul pierdut în labirint

***

din timpul acela divin poţi deschide câte o fereastră la purtător

doar tu, cel care ai citit pe îndelete cartea

şi ai învăţat cu adevărat să alegi

cum cei la care le-au rămas toate foile printre oameni

(asta în cazul în care nu ţi-e frică să cobori în lume

pe un vrej de fasole fermecată, ori mai ai în cămara ta,

bine ascuns, un borcan de trei litri cu vise

cu capac bine înşurubat)

apoi a crescut o rătăcire, din păstaia obosită a unui adevăr colorat

şi oameni de încredere au mucegăit pe la o margine

şi iubirea pentru cărţile bine scrise a fost trădată

risipind sufletele în câte o cale de pământ

pământ bătătorit în vatra unui cuptor

cuptor de pâine de ţară

jinduită de prea mulţi şi dintr-o dată

dintr-un adânc şi o tăcere eviscerată

ACUM e vremea să te ridici, sprijinit de ai tăi

Arcturus

0019

Florin Andor. “Adânc şi tăcere eviscerată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-andor/poezie/14203854/adanc-si-tacere-eviscerata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.