Predispus la carii

înghițeam în sec și îmi așezai în palme cutiuța dorită câteva capete de sârmă ardeau în amurg zeii pe ulița profetului te rugam, dă-le pacea dar mâinile tale rătăceau în căutare crescându-mă ți-amintești, camerele ce înalte și nu era destul îndrăzneam să visez o apă limpede și rece ursul dansa la marginea satului în palmele pline de bătături ale bunicilor Liviu turna țuica fiartă în căni de lut mama aducea strachina plină de sfințenie o pace ne lua la trântă copiii de dincolo de veac apoi ne îmbrăca în clopot două nunți înlănțuite în cozi de păpădie una ție una mie în nopțile mamei lumina ardea bob cu bobi la piciorul scării de melc picurând galben amprenta jertfelor de carne adăpostind în filigran un ou ciudat