copii nu vor crește în mine...

Poem, simplu, totuși reușești să fii convingătoare.
Versul trei din prima strofă îmi pare în plus, o imagine prea comună.
Evindențiez versurile:

„tot ce îmi permit este viața asta
ca o primăvară cu părul despletit”


”ploaia îmi provoacă leziuni
în genunchii pe care dormim împreună”


Doru Emanuel

floriana,
place simplitatea discursului și evident strofa a doua

\"ploaia îmi provoacă leziuni
în genunchii pe care dormim împreună\"

ps: place mesajul și modul în care l-ai transmis

cu sinceritate,
teodor dume,

pentru citire si interiorizare.
este, incontestabil un tecst de o simplitate aproape deranjanta, dar este un suflu trist venind dintr-o fiinta mica mica mica
tristetea este simpla, fericirile sunt cele care ne complica
mai mult e de prisos sa spun

va mai astept
cu drag

tot ce imi permit este viata asta...frivola=nu mi-am permis o viata
este o asociere matura prin recunoasterea valoriilor esentiale.