Poezie

Auzi femeie!?

2 min lectură·11 decembrie 2006

Mediu

Azi umblam după sfinți nu știam că sunt acasă că stau la masă că sunt însetați poate flămânzi mi-am spus

Așteaptă

Așa o oră un ceas ușa era deschisă se auzeau vorbind nu înțelegeam nimic sfinții vorbesc în limba lor de aceea tot mai des ne rugăm

Auzi femeie zic bine ar fi să-i lăsăm să doarmă la noi în noaptea asta nu ne iubim pune așternut nou lasă lumina aprinsă poate în sfârșit vedem cum dorm sfinții

Vom mânca la o masă prin vecini vom dormi sub cerul de deasupra peste el trece în fugă Domnul și plouă cu frig mâine udăm pământul cu dragostea noastră

Să mergem strângem pe mâine masa vezi de au rămas ceva firimituri lasă castronul și pita așa cum sunt lasă lingura de lemn și cuțitul neatinse o vreme

Vom arăta oaspeților noștri locul unde au șezut sfinții la masă vorbele lor neânțelese sunt în aer Nu respira iubito nu acum când încep să înțeleg în sfârșit că nu cu moartea mea plec la drum

Ești fericită acum?

Și tu spui DA aceasta în timp ce la ușă bat din cei cu aripi

Doamne câți sfinți ai în oaste și pe câți să primim

Casa noastră e pe jumătate apă cealaltă pasere

Iar vin și spun că Domnul când se simte singur trimite oameni prin lume

lasă ușa deschisă creștine!

nu plânge

Domnul vine și pleacă

054.210

Despre aceasta lucrare

Autor: florian stoian -silișteanu
Tip: Poezie
Cuvinte: 232
Citire: 2 min
Versuri: 15
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

florian stoian -silișteanu. “Auzi femeie!?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-stoian-silisteanu/poezie/219753/auzi-femeie

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată

DB Dana Banu✓11 dec. 2006

poezia ta nu lasă cititorul să plece până ce nu se ajunge cuvântul final, tonalitatea ta e când puternică și deschizătoare de drumuri, când molcomă, șoptită oarecum în penumbră numai atât cât îi trebuie omului să cadă pe gânduri, versurile curg fără inhibiții sau artificiozitate,
virtuțile textului stau în limbajul tău poetic ușor recognoscibil,
pe agonia, părerea mea, ești o voce inconfundabilă,

respectul meu

O oricealtceva✓11 dec. 2006

cred ca mi se pare fortat \"vom dormi sub cerul de deasupra\"

in rest o poezie in spirit
de sarbatori
care e mai mult o cantare
si pe cuvant frumos canti in poezie
unde este necesar sa nu auzim
doar sa vedem si sa asteptam

ce?

VB Valeriu D.G. Barbu✓11 dec. 2006

ne vântură avântul pasului lin
prelins în lumi creștine
colindul este picătură de suflet
versuri cu valoare emblematică dar rostite cu umilința
credinciosului așa cum se cade
\"în noaptea asta nu ne vom iubi...\"
\"vom dormi sub cerul de deasupra...\"
\"...firmituri...\"
și în mod deosebit
\" nu respira iubito\"
\"casa noastră este...\"
Domnul este Permanență

valu trece stima rămâne
pentru un poet viu

SP silviu viorel păcală✓12 dec. 2006

Mi-aduce aminte de îngerul lui Marguez căzut cu aripa frântă într-un sat de pescari. Acolo era suprarealism, la tine doar transă.

F-

F-florian stoian -silișteanu✓12 dec. 2006

poemul este ca un priveghi. Încerc să țin aprinsă candela pentru vii. Nu despre oameni încercăm ci dincolo de ei.Dana,Ionuț,Valeriu, Viorel și cei care sunteți. Dacă încerc despre dragoste imediat se și găsesc întrebători pentru ce fel de dragoste și tot așa. Nu poți iubi în mai multe feluri nici femeia nici pe Domnul nici răsăritul nici ploaia rece de toamnă. Totul se află și se întâmplă PUR și SIMPLU.Așa văd eu temător și îndrăzneș toate acestea