Poezie
Pământ nelucrat
2 min lectură·
Mediu
scriu și privesc în urmă la semne
iubita mea e undeva în grădină poate-și cheamă copila poate întinde soarele la uscat ori numără nori
cine știe
ea nu se arată decât pe furiș
mi-e teamă că începe un război și că plec fără să știu pentru cine mor sau trăiesc
dumneavoastră sigur o să faceți pariuri
pe-o votcă pe tutun scump negru și musai puțin parfumat
drept vă spun fraților mare păcat
veți zice poetul acesta nebun ar trebui
dar nu vă lasă grijile zilei nu mai aveți timp
la magazin se schimbă prețurile se spală vitrina se închide pentru pauza de masă
mi-e foame
mi-e teamă să trec pe la mama
știu că e problema mea și că despre aceasta se vorbește în casă dar mama se pregătește să plece
Aceasta este o chestiune personală nu vă supărați ziceam și eu doar așa mă gândeam aș vorbi cu cineva
la mine acasă nu mai e nimeni
mi-am cumpărat haine groase vine Crăciunul îmi plac beculețele colorate care zumzăie prin pomii de la marginea străzilor Sunt frumoase drumurile luminate dar numai străinul prețuiește aceasta
aveam poftă să beau un vin negru rece dintr-o oală de pământ nelucrat
Doamne cât aș mai bea din vinul acela
Dacă aș cunoaște rostul prin lume aș umbla să vestesc
Femeia pe care o iubesc numără nori și întinde soarele la uscat
Dumnezeu își face cruce
pentru păsări
să se așeze să-și tragă sufletul
din păsări
pământ nelucrat
023418
0
GA