Poezie
Abstract
1 min lectură·
Mediu
Unde-s venele mării?
Să conștientizez defectul de maturitate.
Sunt curioasă ce câștigi mâine,
Dacă ziua de ieri te-a ucis.
Am ajuns să mă simt speriată de vocea interioară.
Ruinele care au rămas, când îmi bătea inima,
Au acoperit sufletul care acum nu mai e viu.
Ai călcat strâmb la primul pas spre lume,
Se explică, greșind din reflex, făcând aceleași greșeli,
După ce ai fost iertat...
Ai rămas dator vieții cu un răspuns concret!
Nu băga de seamă, continuă să pui întrebări.
Ți-ai pierdut mințile?
De te-ai conectat cu inspirația supusă și riscul impertinent.
00732
0