Desculță

Fetița umblând desculță prin lanul de grâu îmi face un semn peste timp îmi spune c-ar fi momentul să devin femeie cum să explici unei fetițe care abia așteaptă să crească mare că tu ți-ai uitat sufletul prin lanul acela încă verde printre păpușile din cârpe înfășurate pe linguri de lemn că oamenii mari nu te acceptă așa neorientată inadaptată cu sufletul la vedere plecată cu sorcova într-un timp căruia nu-i mai aparții ei doar cumpără-vând cumpără-vând când și când mai oferă șuturi în fund când și când mai joacă oina cu sentimentele tale asta în cazul în care nu le fac țintă a pietrelor îi fac semn fetiței „lasă poate altădată” ridică din umeri „treaba ta” alergând mai departe prin lanul de grâu cu gândul la vremea când va fi și ea mare...