Florentina Dencu

Am plecat la cules de cuvinte.... nu stiu de unde... am invatat sa le tac... desi le adun pe categorii in suflet... uneori le ravasesc.. le fac gramezi de nu le mai gasesc... alteori le pun delicat

Viata mea curge pe sub nori calatoare prin vai largi cuminte si trista ca un tremur de frunza toamna sfioasa ca geana de lumina aninata de zare culoarea ei, stravezie cu reflexe aurii prin

Se consuma cuvintele intre noi, cate doua, dus intors intre tacerile fluide plutim cautandu-ne amandoi te aud, dar nu te vad... ma vezi, dar nu-mi deslusesti gestul ne adunam in imbratisari

Mi-am invaluit umbra cu iasomia din plete Am aruncat un pumn de vise la masa tacerii Am exilat amintirea intr-un cotlon din podul palmei - stransoare surda pana va ajunge deseu in cosul virtual

Am inflorit, vezi? Uite, petala asta a cazut cand ai trecut grabit. Priveste cu ochiul tau albastru peste pletele mele adiate rasfirate de suflarea ta fierbinte. Incearca sa te cobori

Asa ai invatat tu Sa traversezi strazi, clipe, vise A fost o vreme cand Imi traversai sufletul dus intors ca un pendul grabit; in urma ta: taceri scufundate-n zambete fugare A fost, am

Cuminte, desenez cu degetul nisipul Maine va fi reflux De ce-ai plecat? cerul s-a apucat de poante uite picura incet iar o sa stearga tot iar am trait degeaba, degeaba... Cuminte, imi

mi-am zis e prea complicat pentru mine am pus capul in jos si-am plecat aveai multe de intrebat, de spus, de trait prea compliat pentru mine si-am plecat rasturnai lumea cu susul in jos

Am pus cuiul la loc, in perete si am mai facut o pirueta in jurul axei mele. Ametita putin, am pus in cui visul zapacit de dimineata si am iesit pe fereastra val vartej sa nu ma

Si-am mai facut o pirueta in jurul axei mele, asa, sa ma cuprind sa vad de mai sunt cu totul langa mine, in mine... Am ametit putin ma numaram eu si cu mine si iar cu mine... Ce joc

…mai tii minte … vremea cand cautam innebuniti cate un internet sa ne scriem …si nu ne mai vazusem decat de doua zile… poate asta se cheama iubire…. mai stii cand plecam dimineata si la pranz ma

din tarana suntem, in tarana ne intoarcem, din tarana vom renaste Am strans in pumn tarana pana s-a topit si-am inceput s-o picur usor in suflet sa rezidesc ce odata fusese

A-ngenunchiat sarutul tau la portile gurii mele imbujorate-a asteptare Te-am simtit ca un tremur balbait de emotie calda - alba mirare inflorita sub pleapa feciorelnic plecata

si daca-ti sunt departe culoarea noastra, aceeasi, despartita in doua, lumineaza mai tare reflexe de dor chemare muta a neuitare si daca-ti sunt departe, bataia aripilor

am trimis de-acasa toate vechiturile umbrela veche cu baston a bunicii un cufar in care soarecii au ros un colt un cojocel pe care statea pisica a, si un vechi clavecin la care canta bunicul

Azi mi-am pus pantalonii care-mi plac tricoul nou, ochelari de soare smecher pe frunte am dat cateva telefoane (asa-i frumos sa dai sfoara in tara ca iesi din casa) au raspuns toate... unele cu

M-am trezit de dimineata. Gândul era plecat. L-am cautat... unde oare l-am pus? Într-un târziu strigă de sub cais: Ti-am spus ca sunt aici, dar ai venit mai târziu... Asa-s eu mai

S-a\'norat, vezi? Am vazut pasari. Imi plac pasarile. Au aripi si sunt sus.... vreau si eu sus... se vad dealurile... e fum sau ceata... in curtea din fata oamenii au facut focul... acum s-a domolit

Am primit prima aripa de inger sa zbor; printre lacrimi m-am infiorat... nu pot! Am nevoie de aripa ta sa ma-nalt pana atunci sunt doar om. Miroase a vant de primavara, a racoare... Se aud

Ziua rade... frumos, coboara de sus o ploaie de dor... uite! asa traiesc si azi, usor.

cel mai frumos cadou esti tu... Nu mai e nimeni... a plecat.... nici net-ul nu mai merge... sunt singura... si telefonul suna a gol... astept sa treaca... e prima zi pe care abia astept

Fie ca e vorba de flori, de stele, de cer, de pustiu, de noi... ceea ce le da frumusete ramane nevazut...

Descarcarea tristetii fata de altii inainte de atingerea unui grad de incredere este o cale sigura de a-i indeparta pe oameni. Sufocarea oamenilor cu manifestarea frustrarii noastre distruge

Astazi vreau sa impart cu tine un colt de cer… uite-l … bucura-te de el… azi e al tau…. asta pentru ca imi acorzi uneori prietenia ta si ...faci ca timpul sa treaca mai frumos.