semănând

pentru ca in general autorii sunt sensibili cand le comentezi textele si le critici, dar textul tau e departe de a fi o reusita. in primul rand pentru ca limbajul folosit e greoi, pe de o parte, dar si lipsit de stralucire pe de alta, e prea banal, invechit, cum spunea umberto eco, anumite cuvintze care nu-și mai gasesc locul in poezie gen nemurirea sentimentelor, vorbe cu parfum, dor, patima, roade nazuinți, etc.

pe de alta parte, la nivel ideatic se desprinde ideea ca iubirea e mai presus de orice, ceea ce s-a tot spus, s-a tot spus.

nici tehnic nu ne surprinzi cu ceva, astfel incat inclin sa cred ca ai nevoie in primul rand sa intelegi poezia, sa intelegi de ce anumite poezii sunt mai bune si altele sunt mai proaste, desi in mod esential niciuna nu pare gresita.

am tot postat comentarii pe aici pe site, te-aș invita sa le citesti, sa veyi in ce fel apreciez eu poezia, unde cred ca e poezie buna si unde nu. cu siguranta vei avea ceva de invatat din asta.

textul dvs. "scuturat" de surplusuri:
"sentimentele rostite sunt flori semănate în dosul pleoapelor noastre ,istorisirile vorbesc despre bătăile inimii , când aureolele se întretaie , trec semănând fraze care contin prietenia si poveștile care cuprind necrezutul oprit la capitolul copilăriei stârnite în oceanul vârstei și doar forța sentimentelor pune iubirea mai presus de fire"


un text anemic fiindca autorul confunda exagerarea "învolburata "a cuvintelor cu creatia ... trebuie spus mult în putine cuvinte
am "maturat" textul dvs. de un anumit balast ,fara sa modific prea mult ,dar "concret" se poate observa o usurare ...
este un simplu exercitiu ,un "atelier" la distanta
puneti-va pe citit un ocean de carti ,3 biblioteci(chiar mici), transpirati un pic si apoi veti scrie diferit