din nou

E noapte....din nou.... Ma simt inconjurata de moarte, oriunde as fi...mereu imi apare un singur chip in minte, un chip pe care nu il pot descifra, dar pe al cauri stapan il cunosc! Am mers din nou la locul meu preferat, la marginea raului...as fi vrut sa il gasesc nischimbat, dar nu a fost sa fie, nici macar pietrele nu au ramas la locul lor; in loc sa vad un rau care curge lin, am vazut o multime de pietre care ii impiedicau cursul...mi-am adus inevitabil, aminte de viata...pe atunci era totul atat de lin,asa cum nu va mai fi niciodata...asa cum nu a mai fost. Si totusi, raul nu pare sa se supere....lui i se pare totul atat de normal, atat de perfect....de ce nu poate fi asa si la mine?....din nou intrebari obositoare, fara raspuns...o sa le las pe alta data...acum e noapte....din nou!