Poezie
Rând pe rând
Uneori
1 min lectură·
Mediu
Aștern gânduri
aduse de,
vântul de seară.
Mi se strecoară
din vânt în cuvânt,
rând pe rând
și nu pot să râd,
că-mi vine să plâng.
Cine-mi trimite
pe frunze,
desperecheatele muze,
ce-mi fac
din noapte zi,
fără a mă ști,
din vremuri trecute,
doruri pierdute,
priviri tăcute,
secundele mute,
dispărute ? Flora.
023483
0

am citit cu interes acest poem-descantec. nu e rau. succes!
n.b. fara cel ultim cuvant: Flora
cu prietenie,