FLOARE PETROV

sufletul îmi este rănit și zbuciumat cerul m-a pedepsit ca pe un ciumat acolo bărbatul meu e trist și singur știu că îi este dor de mine sigur. totuși sper că ne vom revedea cât mai curând sus

înrădăcinez în Soare spiritul meu lumina este seva care mă hrănește vaste clarități curg de la Dumnezeu absoluta creație în mine doinește. în goluri de viață gândurile cresc fericirea ca

trăiesc o nouă stare încep un nou proiect sap în mine adânc ca într-o fântână n-am în suflet ură sau vre-un gând abject turma mea de vise stă în magica stână. izvoresc în mine iubiri

invoc lumina Ta Iisus Hristos lumina Ta este sănătate, lumina Ta este înțelepciune, lumina Ta este noroc și fericire, lumina Ta este credință sfântă, lumina Ta este speranță sfântă, lumina Ta

ziua răspândește acorduri de pop rock inima resimte optimismul optim din piatră seacă pot să storc noroc liniștea necesară în forul intim. pe lanțul vieții mai pun o verigă bătrânețea e urmată

fluturii albi din ninsoare se topesc la mine-n palmă anii se grăbesc să zboare eu rămân în toate calmă. cântecele trec prin ziduri mă îndeamnă să dansez stele împletesc cu gânduri minuni în

îngerii colindă ceruri deschizând vine Crăciunul pe cărări de poveste văluri de lumină se strecoară în gând visele zboară spre sfere celeste. vă colind și eu prieteni dragi să fiți fericiți

să urc la cer am nevoie de pârghii aș simți că Luna mi-e ca o mamă ea are pictate stele pe unghii ea mă umple cu vise de seamă. sub clar de Lună văd viața un miracol și cu luceferii pot avea

dorul de tine iubite este tot mai dulce crește ca un copil cu dragoste crescut inima în brațele tale ar vrea să se culce n-ai vrut să-mi vii în vis ori n-ai putut. un stol de regrete prin minte

Anul Nou îmi bate la ușă în ritmuri dragi de plugușor fără fular și fără mănușă îl iau în brațe ușor ușor. are gust de șampanie și tort și mă invită vesel la sârbă sunt bătrână dar fac un

trăiesc o liniște totală și fecundă sufletul nu e modificat de suferință romantismul persistă în fiece secundă cu iubirea sacră am certă biruință. tristețea nu-mi modifică fondul intim este

am făcut în viață multe sacrificii anii au trecut cu bune cu rele dar am lansat un vis pe-un cer cu artificii să ia strălucirea din freamăt de stele. încă strâng bucurii într-un imens

filozofia vieții o despic în patru și mă gândesc la Isus răstignit pe cruce când oameni au creat cel mai mare dezastru de a trecut și cerul prin neagra răscruce. sunt și eu păcătoasă am rănit

îngeri stau de veghe pe turle de biserici lumina lor blândă se cerne pe tâmple raze de iubire străbat câmpii eterici în lumea de miraj minuni să se întâmple. bat clopote de nuntă, nuntașii se

mi-am rupt versul din suflet îl fac lumii cadou am presarat pe el praf de aur și mărgăritare lumini de la stele le strâng într-un magic halou pornesc cu visul prin lume plină de