FLOARE PETROV

în grădina secretă luceferi se scaldă în rouă pregătind pentru lume fanteziile mărețe cerul își mărturisește catapeteasma nouă calea lactee răspândește norii de tandrețe. stele se cuibăresc în

când soarele răsare pe azura boltă razele îmi mângâie ochii nedormiți atunci nu mai gândesc furie și revoltă o revedere iubite vreau să îmi promiți. sufletul îmi este plin de amintiri cu

nu mă împac cu uriașul sacrificiu în care mi-am pierdut bărbatul iubit tristețea țâșnește din fiecare orificiu și sufletul mă doare parcă e ciobit. sunt supărată pe sfântul Dumnezeu nu s-a

Destin înfășurat cu lumini și umbre mă supun ție cu inimă și suflet să nu mă încarci cu scenarii sumbre când obosesc de viață și de umblet. mi-ai adus în conștiință universul mă îndemni

Luna varsă în mine liniștea sinoptică ca să încep o schimbare de optică să închid coșmarele într-o elipsă de vise mărețe să nu duc lipsă. dorul sapă zilnic precum un sfredel până la iubirea

cerul e acoperit cu nori de plumb a obosit și soarele să lupte cu ei eu caut un tărâm precum Columb cu optimismul reflectat în idei. nu mai vreau să fiu al zeilor rob râvnesc și la puținul meu

iubirea lichidă imensă ca marea spune povești între flux și reflux șampanizată spumoasă ca Zarea face inima să trăiască în lux. cântecul sângelui alunecă în gleznă încep un ritual ca dansul

Acum la vârsta senectuții stăpânesc un Univers al cunoașterii prolific, mirific, nimeni și nimic nu mă poate face să renunț la proiectul de al extinde la infinit. Steaua mea generoasă a turnat în

cuprind iluminarea în vis de transcendență plutesc în zborul cosmic printre stele am strâns iubiri semantice în existență îngerești melancolii cresc gândurile mele. veselă mi-am pecetluit

port romantismul ca pe un giuvaer mă sincronizez cu stelele albastre să nu ridic mirări negre spre cer stau de vorbă cu florile din glastre. nu-i fac reproșuri timpului nicicând îi sorb

iubirea crează ecouri și în intuneric nu cunoaște limite și nici distanțe sfidează timpul aspru cu vântul coleric se acordează-n cerul cu mândre creanțe. iubirea e pictată în mii de

prieten drag parcă te-aștept de-o viață să-mi stai aproape la bine și la greu să fii mereu un surâs, o povață să fii un reazem dârz, un pod pe defileu. prieten drag speranțe să-mi

din suflet în suflet străbat nou turneu mânată de-o nădejde adusă dintr-o altă lume urmăresc indicii de traseu spre dumnezeu limpezi rîuri ce cuvântă magic a luminii urme. miresme de lunci

fluturii au murit zborul lor îmi lipsește ca frenezia verii simțită-n profunzime toamna pleacă și ea, iarna se grăbește să îmbrace-n promoroacă minunile sublime. grav răsună în ureche vâjâitul

vino Acasă Tată, e vremea să culegem lauri, polenul precum bucuria răsare pe coclauri, stau îngerii în blocuri de desen de-o eră, printre hârțoage țara crește porci de carieră. unde

sunt rudă cu stejarii din codrul de munte vântul adie-n mine ramuri verzi de poeme soarele cordial mă mângâie pe frunte razele topesc sub scoarță suspine blesteme. sunt soră a muntelui falnic

mi-am conservat poemele în cartotecă le las moștenire trainică acestei lumi care va găsi și-n întuneric o potecă spre raiul cu arhangheli și heruvimi. am călcat pe covoare țesute cu stele dar

inima-mi jelește ca lovită de schijă iubirea îmi e pusă azi într-un mormânt mă găsește vara cu o imensă grijă să-mi știu iubitul unit cu Duhul Sfânt. ard lumânări cu iz de

iubirea ta iubite a tăcut inima ta n-o să mă mai dezmierde îmi revin în minte amintiri din trecut când fericirea noastră era verde. când ne iubeam în valurile mării și îngropam regrete în

nule sunt gândurile ce nu cresc pe suflet materia se pierde în raze de lumină durerea voluptoasă o resimt în umblet cu nostalgie dulce inima mi-e plină. nu știu întotdeauna ce e

iubirea triumfă pe al anilor șirag fântânile albastre setea mi-au potolit prin magia iernii azi mai trec un prag străluciri solare cerul mi-a dezvelit. ca un colind străbat lumea voioasă văd

mă înalț în farmecul atâtor străluciri stelele-mi zâmbesc în întreg universul muza mă inspiră zilnic nu am năluciri în raze de lumină dăinuiește versul. am găsit reversul pentru